--- Ediţia online --- SUMAR: Numărul Mai 2014, nr. 5 (289), an XXV (serie nouă)
Actualitate
--- pagina: 6

Jurnalismul religios. Dezbatere la împlinirea a 15 ani de existenţă a Radioului Renaşterea

de Pr. Florin-Cătălin Ghiţ

În cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea a 15 ani de la înfiinţarea postului de Radio Renaşterea (în 1 mai 1999, la iniţiativa vrednicului de pomenire Mitropolit Bartolomeu Anania) al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, miercuri 30 aprilie 2014 s-a desfăşurat în Aula Magna a Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, o dezbatere despre „Jurnalismul religios în peisajul mediatic actual”. Au vorbit despre experienţa lor în domeniul presei religioase: Răzvan Bucuroiu, directorul TVR 3 și editorul revistelor Lumea credinței și Lumea monahilor, Ciprian Olinici, directorul Radio Trinitas al Patriarhiei Române, și Remus Rădulescu, realizator de emisiuni religioase la Radio România. Evenimentul, marca Radio Renașterea, a fost moderat de directorul instituției, Paul Siladi.

S-a discutat argumentat despre cum este percepută presa religioasă în spațiul mediatic contemporan, modul în care ea a renăscut după perioada comunistă, precum și despre calitățile contemporane ale acesteia. Apoi au fost invitați la dialog cei prezenți, jurnaliști, profesori și tineri deopotrivă. De departe, una dintre cele mai dificile întrebări a fost: cum transpunem mesajul religios, astfel încât acesta să fie gustat și de tineri?

În deschidere, domnul Remus Rădulescu, activ la radio România Actualităţi din anul 1996, a caracterizat în câteva cuvinte jurnalismul religios actual, unul din nefericire marginalizat, dar cu un potențial neexploatat îndeajuns. Răzvan Bucuroiu a arătat că una dintre cauzele pentru care această voce a Bisericii este insuficient auzită ține de istoria recentă: comunismul a produs o ruptură care a făcut necesară reinventarea propriu-zisă a acestui segment de presă, după mai bine de 50 de ani de pauză. Potrivit directorului Radio Trinitas, Ciprian Olinici, „ceea ce a adus nou în 1990 mass-media religioasă și încearcă să promoveze foarte mult este umanizarea presei, faptul că, pentru omul de presă, nu e atât de important evenimentul în sine, cât persoana umană, omul din centrul evenimentului”.

În final, cei prezenţi au fost invitaţi să adreseze întrebări vorbitorilor sau să-şi expună părerile, ideile pe marginea celor prezentate. Printre cei care au luat cuvântul s-au numărat părintele decan Vasile Stanciu, care a reamintit de momentele începuturilor postului de radio Renaşterea, când i s-a solicitat de către Arhiepiscopul Bartolomeu să realizeze prima cortină muzicală ca semnal sonor distinct al noului post de radio bisericesc. Apoi sfinţia sa a adus în discuţie şi importanţa dimensiunii morale implicate de modalităţile profesioniste ale transmiterii printr-o formă cât mai atrăgătoare a unui conţinut revelat, în cazul presei bisericeşti.

Impactul asupra omului contemporan

În continuare a luat cuvântul pr. Bogdan Ivanov, care a subliniat că comunicarea, deschiderea spre lume este o exigenţă pastorală a mesajului evangheliei. "Biserica tezaurizează cel mai critic dintre cuvintele care există în lume, dar îl şi comunică lumii prin instrumentele Bisericii: televiziune, radio şi presă scrisă. Cum ar trebui Biserica să devină mai vizibilă în spaţiul public şi mai adecvată la cerinţele şi aşteptările lumii, pentru ca presa teologică să iasă dintr-o anumită izolare în mediul exclusiv eclesial. Cum ar trebui să-şi acordeze limbajul, să comunice, să-şi folosească mai eficient canalele de comunicare audio-vizuale şi scrise pentru a atinge nu doar publicul deja îmbisericit, ci şi pe cel care nu este în Biserica noastră?", au fost întebările puse de părintele Bogdan. Domnul Ciprian Olinici a răspuns că „ne putem acorda limbajul nevoilor oamenilor dacă suntem contemporani cu ei. Una dintre provocările esenţiale ale jurnalismului religios este aceea de a fi în istoria acelora cărora li te adresezi”. Dorinţa oamenilor este aceea de a li se adresa puncte de vedere ale Bisericii asupra problemelor sociale cu care se confruntă. Aşadar, omul doreşte să găsească un canal mediatic care să ofere răspunsuri la problemele pe care societatea şi le pune sau i le pune omului contemporan. În ultimii ani au găsit spaţii largi de audienţă dezbaterile pe marginea acestui gen de teme: paşapoartele biometrice, avortul, problemele morale – prostituţie, homosexualitate etc. – şi sunt subiecte care încă nu sunt încă epuizate pe agenda publică. Pentru a aborda astfel de teme e nevoie de mult curaj, asumarea unei libertăţi şi un efort de raţionalizare a mesajului transmis. E o provocare la adresa mass mediei bisericeşti aceea de a fi totodată curajoasă, contemporană, adaptată nevoilor oamenilor şi totodată a fi armonizat şi cu exigenţa tradiţională a Bisericii. Domnul Remus Rădulescu a subliniat că ar trebui să se dea mai mult spaţiu dezbaterilor cât mai deschise, în care să fie cooptate chiar persoane care să nu aibă neapărat o opinie conformă poziţiei Bisericii, împreună cu persoane din interiorul Bisericii, care să aducă argumente solide pentru susţinerea poziţiei tradiţionale sau oficiale, astfel încât şi omul din afara Bisericii care priveşte / ascultă / citeşte să fie atras spre universul credinţei.

Breacking news: a înviat Hristos!

Remus Rădulescu: „avem noi, cei din presă, impresia că senzaţionalul atrage, se vinde… Ce înţelegem prin senzaţional? În lumea mondenă, sunt oameni, vedete, care ies din comunul vieţii prin tot felul de giumbuşlucuri pe care le fac. Dar să găseşti ceva extraordinar în Biserică, care să impresioneze, presupune un discernământ”. Biserica nu trebuie tratată ca o mondenitate. Nota comună e cuminţenia, nu e ieşirea în evidenţă şi poţi să găseşti senzaţional în promovarea unor valori. Există o medie a oamenilor bisericii şi trebuie să-i găseşti pe cei care ies din acea medie şi care fac lucruri foarte frumoase, sunt tineri care fac lucruri bune. Din păcate, de multe ori, în presa laică se caută lucrurile controversate, de scandal, care prind bine. Într-o anumită presă laică, cazurile rele din biserică sunt scoase în faţă, în pofida celor bune, în mod părtinitor. Nici măcar nu se procedează cu imparţialitate, cu un echilibru, ca în cazul politicienilor, când se acordă spaţiu şi opiniei adversarilor. Dacă sunt căutate cazurile preoţilor care „calcă strâmb”, ar trebui căutaţi şi cei care „calcă foarte bine”. Nu există întotdeauna această preocupare deoarece există o tendinţă de a slăbi identitatea Bisericii. Biserica e o sursă de identitate foarte puternică, una religioasă, şi nu se vrea să existe identităţi foarte puternice în massă, în public. Nici politicienii nu-şi doresc asta, pentru că un astfel de public, cu o identitate puternică e greu de dus încolo şi încoace, e greu de condus. Cei cu o identitate foarte slabă sunt uşor manipulabili. „Bănuiesc că asta e cauza pentru care se promovează senzaţionalul şi controversa negativă din Biserică în media laică. Încercăm să echilibrăm lucrurile, chiar dacă nu reuşim întotdeauna”.

Segmentul tânăr de public

Lectorul universitar la catedra de jurnalism a UBB, doamna Cristina Nistor, care a pus problema modului în care Biserica se raportează, într-o lume mediatizată, la strategia de comunicare pe termen lung în legătură cu abordarea segmentului tânăr de public, pe care nu-l mai regăsim atât de mult în faţa aparatului de radio, aproape că nici în faţa aparului de TV, ci îl găsim cu tableta, cu smart phone-ul într-o stare de continuă mişcare, îl găsim pe Facebook, unde primeşte informaţiile selectate de cele mai multe ori de generatoare de ştiri automate. Cum anume gândim să ne raportăm la acest segment, care nu este de ignorat, dincolo de publicul fidel pe acest profil de programe.

Domnul Ciprian Olinici a subliniat că există această preocupare legată de modul în care ar putea fi acomodat un mesaj al Bisericii care să ajungă la tineri. În primul rând s-a constatat că este benefică în apropierea de tineri evitarea formulării agasante de reguli, nevoia de a asculta cerinţele, nevoile şi întrebările tinerilor, am acordat spaţiu de manifestare celor doritori să interacţioneze. Se are în vedere şi crearea unei grile de programe on-line pentru tineri, paralelă cu grila de programe FM, crearea de forumuri care să dea posibilitatea discuţiilor libere pe ele, mai puţin cenzurate, administrate de cineva din radio, organizarea de spectacole destinate tinerilor, de ieşiri, pelerinaje, cu scopul de a forma o familie a tinerilor ataşaţi de radioul Bisericii. Principala misiune a radioului este de a promova slujirea adevărului şi a unităţii, de a mijlocii aducerea dumnezeirii în casele şi sufletele oamenilor, de a crea şi facilita legături interumane.