--- Ediţia online --- SUMAR: Numărul Mai 2014, nr. 5 (289), an XXV (serie nouă)
Recenzie
--- pagina: 7

Luminița Cornea, Întru lumina munților. Fragmente de spiritualitate românească, Editura Nico, Târgu Mureș, 2013, 128 p.

de Iuliu-Marius Morariu

Istoria și spiritualitatea plaiurilor natale au reprezentat și reprezintă și astăzi pentru mulți cercetători și beletriști, izvoare de nesecat pentru scrierile lor. Este și cazul doamnei Luminița Cornea, un devotat slujitor al culturii române, atât ca dascăl, cât și ca publicist, care se poate lăuda cu o operă de-a dreptul prodigioasă, în care, un loc de cinste este conferit unor personalități covăsnene de prim rang precum mitropolitul Nicolae Colan[1], episcopul Justinian Teculescu[2], profesorilor și publiciștilor Octavian Tăslăuanu[3] și Horia Colan[4], scriitorului Romulus Cioflec[5] sau altora asemenea lor[6].

În aceeași notă se înscrie și ultimul volum al ei, în cadrul căruia, sub titlul generic și sugestiv Sub lumina munților. Fragmente de spiritualitate românească, sunt grupate o serie de studii de filologie, istorie și teologie, privitoare la personalitățile locale și nu numai. Aici, alături de prinosul adus culturii române prin omagierea luceafărului poeziei românești, Mihai Eminescu (pp. 19-24), a poetului basarabean Grigore Vieru (pp. 29-34), a scriitorului Mihai Sadoveanu (pp. 25-29) sau a poetului Ioan Alexandru (pp. 35-37), dânsa afierosește o parte importantă a operei unor personalități eclesiastice precum mitropolitul Nicolae Colan (pp. 48-53), episcopul Justinian Teculescu (pp. 54-64), preoții Gheorghe Jurebiță (pp. 85-87), Ioan Sporea (pp. 98-99), Gheorghe Papuc (pp. 95-97) sau Constantin Dimian (pp. 100-106), cărora le creionează chipurile în medalioane frumos întocmite și le analizează opera. Acestor evocări li se adaugă și recenzia la volumul Prințul marilor dileme, al cărui autor este părintele Ioan Morar[7], ex-protoiereul urbei gherlene și președintele despărțământului astrist din localitate, pe care autoarea o inserează în paginile volumului.

Bună cunoascătoare a temelor cercetate, scriitoarea prezintă din abundență informații privitoare la viața și opera personalităților cercetate, fără ca prin aceasta scrisul ei să devină arid și plictisitor. De exemplu, atunci când vorbește despre o operă anterior menționată, dânsa nu se limitează doar să prezinte conținutul ei, ci trece în revistă, în câteva rânduri, și parcursul acesteia, care a marcat de altfel destinul întreg al autorului: ,,Abordarea capodoperei shakespeariene din perspectivă teologică este o noutate absolută - și acum, dar pentru perioada studenției părintelui Morar!? domnia sa a abordat acest subiect chiar în lucrarea de licență la Teologie. Cât a pătimit! Sufletește, desigur. Aprobată inițial de un profesor coordonator, continuată apoi cu alt profesor și respinsă până la urmă de un președinte de comisie, a fost nevoit, pentru a-și lua licența, să realizeze, fără un minim interes, altă lucrare. Își ia licența în Teologie, devine preot, dar pasiunea pentru misteriosul erou rămâne statornică” (p. 116).

Scrisul dânsei, deși îndeplinește cu maximă rigurozitate standardele unei cercetări științifice de înaltă ținută, prin aparatul critic bogat și profesionalismul de care autoarea dă dovadă în redactarea textelor sale, trădează pe alocuri, după cum era de altfel și firesc, o notă de subiectivitate. Altfel spus, din paginile operei, atunci când vorbește despre personalități precum Justinian Teculescu, cititorul poate observa dragostea pe care domnia sa o are pentru acest ilustru personaj covăsnean pripășit pe plaiurile Cetății Albe, în ultima parte a vieții sale.

Opinia dânsei este însă, precum se vede, bine argumentată, astfel că nu știrbește cu nimic din valoarea operei. Ba mai mult, o crește, căci, devotamentul cu care dânsa s-a aplecat asupra unor pasaje din istoria locurilor în care realizează de câteva decenii un adevărat apostolat al românismului reprezintă o dovadă în plus a acriviei cu care au fost întocmite cercetările ce-i poartă semnătura.

Opera doamnei profesor dr. Luminița Cornea se constituie așadar, după cum am încercat să arătăm în rândurile anterioare, într-un prinos adus iluștrilor înaintași de pe plaiurile Covasnei, ea fiind totodată rodul unei cercetări susținute, ce face cinste autoarei și o recomandă între cercetătorii de seamă ai acelei zone.

Iuliu-Marius Morariu



[1] A se vedea: Luminița Graure-Cornea, ,,Scriitorul Mitropolit Nicolae Colan – ocrotitor al graiului românesc, în vol. Omagiu Mitropolitului Nicolae Colan (1893-1993)”, Cluj-Napoca, Editura Arhidiecezana Cluj, 1995; Ioan Lăcătușu, Ioan Luca, Luminița Cornea, Personalități ale orașului Covasna, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2009; Constantin Catrina, Ioan Lăcătușu, Luminița Cornea, Teculeștii din neam în neam, Editura Angvstia, Sfântu Gheorghe 2008.

[2] Căruia i-a reeditat opera omiletică, înzestrându-o cu un studiu filologic și teologic riguros întocmit. Vezi: Justinian Teculescu, Pentru neam și pentru lege, ed. Luminița Cornea, Editura Angvstia, Sfântu Gheorghe, 2006.

[3] Cf. Ioan Lăcătușu, Ioan Luca, Luminița Cornea, op. cit, dar și: Luminița Cornea, Scriitori, case și muzee memoriale, Editura Coresi, București, 1998.

[4] Vezi: Ioan Lăcătușu, Ioan Luca, Luminița Cornea, op. cit.

[5] Romulus Cioflec, Moarte cu bucluc, ed. Luminița Cornea, Muzeul Carpaților Răsăriteni, Sfântu Gheorghe, 1998; Luminița Cornea, ed., Romulus Cioflec, un ardelean pe drumurile lumii, Editura Arcuș, Sfântu Gheorghe, 2007.

[6] Cum a fost, de exemplu, tatăl dânsei, preotul Ioan Graure, vrednic slujitor al altarului, căruia, fiica recunoscătoare i-a antologizat opera publicistică și cea omiletică într-un volum postum. A se vedea: Luminița Cornea, Cinstirea părinților – culegere de predici și articole, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2008.

[7] Ioan Morar, Prințul marilor dileme, Editura Ecclesia, Nicula, 2010.