--- Ediţia online --- SUMAR: Numărul Aprilie 2014, nr. 4 (288), an XXV (serie nouă)
Filocalia - supliment
--- pagina: 14

Pelerinaj pe jos de la Iclod la Mănăstirea Nicula

de Tatiana Onilov

Cea de-a patra ediţie a pelerinajului tinerilor, pe jos, din localitatea Iclod până la mănăstirea Nicula, eveniment organizat de Arhiepiscopia Vadului Feleacului şi Clujului, de Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români (ASCOR) şi de Asociaţia Tinerilor Creştin Ortodocşi (ATCOR), în colaborare cu Facultatea de Teologie din Cluj, a adunat anul acesta aproape 400 de tineri, care au pornit din Cluj, cărora li s-a alăturat aproximativ 150 de adolescenţi şi tineri din oraşul Gherla. Astfel, la 5 aprilie, în cea de-a cincea săptămână din Postul Paştelui, peste 550 de tineri au parcurs 17 kilometri pe jos pentru a o cinsti şi pentru a-i aduce mulţumiri Maicii Domnului.

Pentru al doilea an, pelerinii au fost însoţiţi de Preasfinţitul Părinte Vasile Someşanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, dar şi de mai mulţi preoţi şi de duhovnici ai participanţilor. Părintele Ciprian Negreanu, Părintele Florin-Cătălin Ghiţ, Părintele diacon Claudiu Ursu cu copiii săi, Părintele Călin Popovici, Părintele ieromonah Natanael Zamfirache şi alţi câţiva slujitori au fost alături de tineri, susţinându-i cu rugăciunea, cu sfatul bun, cu gândul de întărire, dar şi cu exemplul demn de urmat.

Pregătirile pentru eveniment au fost asidue, dar organizatorii spun că s-au implicat cu mult drag şi dăruire. Emoţii au avut şi pelerinii, cei care au făcut pentru prima dată acest drum, dar şi cei care au mai participat anii precedenţi. Emoţiile au fost de bucurie, de aşteptare şi de nerăbdare de a purcede la drum, de a simţi roadele unui asemenea pelerinaj, dar, mai întâi de toate, de a aduce atât cât se poate, laude, cinste şi mulţumiri Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, Ocrotitoarei şi Blândei Povăţuitoare a tuturor creştinilor.

Întărire cu Sfintele Taine şi binecuvântări arhiereşti

Pelerinajul a început cu oficierea Sfintei Liturghii în Catedrala Metropolitană din Cluj-Napoca, dar şi la Biserica Studenţilor din Campusul Universitar Haşdeu. Înainte de a purcede la drum, cei care s-au pregătit s-au apropiat de Sfintele Taine pentru a se împărtăşi cu Trupul şi Sângele Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Toţi participanţii s-au adunat la Catedrala Mitropolitană din Cluj, unde ÎPS Andrei Andreicuţ, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a rostit un cuvânt de întărire şi a binecuvântat pelerinajul tinerilor. „Să dea Dumnezeu ca acest pelerinaj să fie cu mult folos. E nevoie, în lumea aceasta bulversată, de creştini buni. Dumneavoastră trebuie să deveniţi nişte creştini mărturisitori. Zice Sfântul Pavel, atunci când îi scria lui Timotei, tânărului ucenic, viitorul episcop: <<Nimeni să nu dispreţuiască tinereţile tale, ci fă-te pildă credincioşilor cu cuvântul, cu purtarea, cu dragostea, cu credinţa.>> Sfatul acesta vi-l dă Sfântul Apostol Pavel astăzi şi vouă, celor care trebuie să vă faceţi pildă tuturor tinerilor din Cluj, din judeţul acesta, din eparhia aceasta şi, de ce nu, din lumea aceasta, cu credinţa, cu viaţa curată, cu purtarea, ca şi alţii să se aprindă din preocupările dumneavoastră duhovniceşti, aşa cum se aprinde lumina din Lumină”, a fost îndrumarea ierarhului.

Portul românesc prezent în pelerinajul tinerilor

La fel ca în anii precedenţi, la cea de-a patra ediţie, mai mulţi tineri s-au îmbrăcat în straie populare pentru da mărturie, alături de valorile creştin ortodoxe, şi despre valorile poporului român. Vicepreşedinta ASCOR Cluj-Napoca, Oana Raluca Băila, a scos din lada cu zestre cele mai frumoase costume populare şi le-a oferit tinerilor dornici de a purta straiele strămoşeşti. Oana Raluca Băilă, cea care s-a îngrijit cu mare drag de împodobirea pelerinilor cu straie naţionale, ducând, astfel, portul românesc de la Cluj la Nicula, a spus că se bucură foarte mult că a putut participa a patra oară la pelerinajul tinerilor. „Pentru mine pelerinajul acesta este foarte important, pentru că e printre puţinele ocazii în care ajung la Nicula. Dar, mai important este pentru că ne nevoim pentru Maica Domnului. Mă bucur că anul acesta au venit foarte mulţi tineri şi mă bucur că în pelerinajul pe care-l facem am putut merge îmbrăcaţi în costume tradiţionale. În acest fel suntem mai apropiaţi de moşii şi strămoşii noştri, care făceau în mod constant asemenea distanţe sau poate chiar şi mai mari. Purtând hainele populare e ca şi cum, alături de noi, Maicii Domnului i se închină în continuare şi strămoşii noştri. Iar noi ducem tradiţia aceasta mai departe”, a subliniat Oana Raluca Băilă.

17 kilometri de nevoinţă împletită cu rugăciune şi cu imnuri în cinstea Maicii Domnului

Din Cluj, tinerii au luat trenul până la Iclod, localitate unde au coborât şi de unde a început pelerinajul pedestru propriu-zis. Spre deosebire de ediţiile anterioare, în pelerinajul de anul acesta, alături de tineri, au participat şi multe familii. Părinţii, mulţi foşti membri ai ASCOR sau apropiaţi ai comunităţii studenţilor, şi-au luat copiii şi au pornit pe drumul făcut odinioară de icoana făcătoare de minuni de la Nicula.

Cântări şi imnuri în cinstea Maicii Domnului, rugăciuni tainice pentru familie, prieteni, apropiaţi au fost pe buzele osârduitorilor. S-au legat noi prietenii, s-au întărit legături mai vechi, s-au descoperit oameni noi, toate cu bucuria de a admira verdele crud de primăvară, florile pomilor şi ale grădinilor, de a simţi blândeţea vântului care sufla ca o mângâiere, ca o prezenţă suavă, maternă a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Unii au admirat fragedele păpădii, cireşii înfloriţi, berzele venite pe meleaguri româneşti – frumuseţi ale naturii care înălţau şi mai mult gândul la Dumnezeu, la Maica Sa şi la frumuseţea lumii de dincolo. Ca o binecuvântare din partea lui Dumnezeu şi a Maicii sale a fost şi vremea care a ţinut cu pelerinii: anul acesta pe tot parcursul pelerinajului a fost înnorat dar fără să plouă, abia câţiva picuri de ploaie răzleţi i-a mai răcorit puţin pe cei aflaţi pe cale.

Popas la Gherla

La Gherla, după aproximativ trei ore de mers pe jos din Iclod, tinerii au făcut un popas la Biserica Vovidenia, acolo unde, ca şi anul trecut au fost primiţi cu multă căldură de protopopul locului şi de alţi preoţi. PS Vasile Someşanul a mulţumit gazdelor gherlene pentru ospitalitatea şi grija pe care le-au manifestat faţă de pelerini: „În felul acesta vom putea depăşi oboseala şi vom putea continua pelerinajul, prin rugăciune, spre obiectivul nostru, de a ne închina la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Nicula”.

Popasul de la Gherla a fost aidoma unei şezători din străbuni. În curtea Bisericii Vovidenia, în grupuri mici, tinerii au stat în jurul unei mese improvizate pe iarba verde, împărtăşind impresii, bucurându-se de această sărbătoare duhovnicească.

Radu Copil, coordonatorul activităţilor pentru tineret din cadrul Arhiepiscopiei Vadului Feleacului şi Clujului, precum şi organizatorul şi iniţiatorul pelerinajului pe jos, a spus că scopul acestuia este întărirea în credinţă a tinerilor, evenimentul fiind un prilej deosebit pentru o nevoinţă mai concretă, mai consistentă, de altfel, specifică pentru perioada bisericească din timpul Postului Mare. „De asemenea, în timpul nevoinţei de a parcurge cei 17 kilometri este timp şi pentru mai multă rugăciune, cântare, reflecţie duhovnicească, interacţiune şi comuniune frăţească cu alţi tineri care ţin la acelaşi valori şi împărtăşesc acelaşi crez”, a afirmat Radu Copil.

Primiţi cu mult drag de către localnicii din Nicula

După pauza de la Gherla, numerosul grup de pelerini a purces spre destinaţia finală: Mănăstirea Nicula. Cu aceeaşi voie bună, cu aceeaşi stare de duh, convoiul şi-a reluat traseul, ajungând în satul Nicula. Localnicii au ieşit la porţi pentru a se bucura de eveniment, dar şi pentru a primi binecuvântări de la PS Vasile Someşanul. Copiii şi bătrâni, pitiţi pe după porţi, au ieşit în întâmpinarea mult îndrăgitului ierarh pentru a-i oferi o cană cu apă, aşa cum e tradiţia locului, pentru a-i săruta mâna şi pentru a primi binecuvântări. Cu multă blândeţe, cu grăbire spre a le împărtăşi bucuria, PS Vasile Someşanul s-a apropiat de fiecare om care-i ieşea în cale şi care îl invita să poposească un pic la poarta lui. „E o bucurie că în vremurile noastre am putut restabili această datină de a merge în pelerinaj, cu atât mai mult cu cât participă atâţia tineri”, a spus PS Vasile. Şi tinerii afirmă că pelerinajul este un bun prilej de a mărturisi credinţa ortodoxă. Teodora Popa consideră că, pentru ea, participarea la pelerinaj este o mare onoare. „Se simte foarte mult ajutorul Maicii Domnului. Pentru mine este foarte important să dau mărturie”, a spus Teodora.

De la poalele satului Nicula se vede mănăstirea unde sălăşluieşte icoana făcătoare de minuni. Chiar dacă ultima porţiune de drum părea a fi mai anevoioasă, pasul pelerinilor s-a dovedit a fi mai iute. Dealul nu i-a speriat. Copiii au fost primii care au ajuns la poarta Mănăstirii Nicula, parcă triumfând că au izbutit, că au rezistat, că au ajuns la destinaţia dorită cu uşurinţă şi cu multă bucurie. Pe urmele lor au venit şi ceilalţi nevoitori. Înainte de a intra în curtea locaşului sfânt, grupul a făcut o poză comună, ca amintire şi ca rememorare a clipelor din timpul pelerinajului. Apoi, domol, au urcat spre biserica mănăstirii. La ceas tihnit de seara, au ascultat cântările vecerniei şi au aşteptat să se închine la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, dorinţă care li s-a împlinit. Pe rând, unul câte unul, toţi pelerinii şi-au plecat genunchii în faţa Preasfintei Fecioare, aducându-i mulţumiri, rugăciuni şi rugăminţi de a-i ocroti, de a-i povăţui şi de a le fi pururi mijlocitoare la Tronul Slavei lui Dumnezeu.

În pelerinajul pe jos al tinerilor din Cluj şi din Gherla a fost timp de nevoinţă, timp de rugăciune şi de împreună bucurie, timp de închinare la icoana făcătoare de minuni, dar a fost şi timp de despărţire. După plinirea tuturor doririlor duhovniceşti, pelerinii au luat drumul întoarcerii spre gara din Gherla, de unde au luat trenul spre Cluj, ducând cu ei multe amintiri şi nădejdi că vor participa şi la anul la acest eveniment care ia o amploare din ce în ce mai mare.