--- Ediţia online --- SUMAR: Numărul Septembrie 2014, nr. 9 (293), an XXV (serie nouă)
Historia
--- pagina: 6

Supravegherea de către autorităţile comuniste a sfinţirii bisericii ortodoxe din Bistriţa Bârgăului

de Alexandru Dărăban

Biserica Ortodoxă Română a fost una dintre instituţiile cele mai supravegheate, în cei 45 de ani de regim comunist, de către securitate. Biserica Ortodoxă Română, în tot ce a însemnat aceasta în perioada comunistă, înalţi prelaţi, preoţi de mir, călugări şi credincioşi, a fost permanent şi îndeaproape supravegheată de către organele de partid şi stat şi securitate, documentele o demonstrează. Incompatibilitatea dintre creştinismul-ortodox şi comunism a fost găsită şi cultivată de către cei care au devenit liderii României şi ai sistemului său represiv. Omul nou pe care comunismul trebuia să-l creeze nu putea fi credincios, „mistic” în percepţia comunistă, ci ateu.

Erau supravegheate, printre altele, toate vizitele pastorale pe care le făceau ierarhii în parohiile de pe raza eparhiilor lor. Au fost infiltraţi în mediul lor diferite personaje, unele chiar cu atribuţii bisericeşti bisericeşti, pentru a raporta tot ce se întâmplă, cu cea mai mare exactitate. Un astfel de personaj a fost impus în angrenajul episcopului Nicolae Colan. Acesta din urmă, pentru a se proteja de delaţiunile celui infiltrat, îi interzicea acestuia accesul la întâlnirile cu consilierii în problemele de administrare a eparhiei[1].

Pentru a ilustra cele menţionate mai sus, vin ca dovadă cu o notă informativă privind manifestările cultului ortodox din Regiunea Rodna, Raionul Bistriţa[2], cu ocazia sfinţirii bisericii ortodoxe din comuna Bistriţa Bârgăului. Aceasta era semnată de secretarul regional al Partidului Muncitoresc Român, Mihuţi Vasile, şi purta data de 9 octombrie 1951. Din rândurile de mai jos se va vedea cu câtă atenţie erau supravegheaţi slujitorii bisericii, ierarhi şi preoţi, dar şi mirenii, atunci când avea loc un eveniment de asemenea însemnătate. Să-i dăm curs acelei note informative:

„După datele obţinute şi controlul făcut pe teren, cultul ortodox a folosit sfinţirea bisericii din comuna Bistriţa Bârgăului mobilizând din această comună şi comunele învecinate în sensul de a face manifestare şi de a crea o autoritate preoţilor asupra populaţiei.

Ei au făcut această sfinţire a bisericii, cu toate că nu era o biserică nouă, ci numai unele reparaţiuni au fost făcute, precum şi curăţirea ei, însă ei ai folosit aceasta în scopul arătat mai sus.

Organizarea acestei acţiuni s-a desfăşurat sub grija episcopului, dând o atenţie excepţională, fiind trimişi înainte cu trei zile în comună secretarul episcopului Şendre Nicolae, care să răspundă de mobilizarea maselor, crezând că va reuşi să mobilizeze circa 17 preoţi şi peste 10.000 de cetăţeni. Sfinţirea acestei biserici s-a făcut în ziua de 30 septembrie, participând la această sfinţire episcopul din Cluj, Colan Nicolae, şi episcopul din Oradea, însoţiţi fiind de către un călugăr; de asemenea au mai participat 14 preoţi din regiunea noastră.

Cu toate sforţările lor depuse, nu au reuşit să mobilizeze decât un număr de circa 2.000-2.500 cetăţeni, cu toate că numai în comuna în care a fost făcută sfinţirea bisericii sunt 3.500 suflete, iar în comuna Prundul Bârgăului 3.103 suflete şi în comuna Susenii Bârgăului sunt 1.042. Aceste comune se află pe o rază de 4 kilometri, adică sunt foarte aproape una de cealaltă, deci această acţiune intreprinsă de ei nu le-a reuşit aşa după cum ei le-au pus în plan.

Aceasta se datoreşte Comitetului de partid regional, precum şi birourilor raionale a organizaţiilor de bază care au convocat o şedinţă în aceeaşi zi, unde s-a petrecut problema[3] campaniei de însămânţări de toamnă, precum şi strângerea jirului[4], însă nu asemenea măsuri a luat Comitetul raional al Uniunii Tineretului Muncitor (U.T.M.), reuşind astfel preoţii să antreneze în această manifestaţie întreg tineretul din comună, în frunte cu secretarul U.T.M.-ului. La fel a participat la această manifestare şi elevii şcolii din această comună. Membrii de partid, la această manifestaţie, nu au participat numai doi, restul membrilor de partid fiind în şedinţă.

Pentru asigurarea acestei şedinţe, Comitetul raional de partid a trimis un delegat din partea raionului, însă la adunare nu s-a vorbit nimic împotriva acestei adunări de preoţi.

Primirea preoţilor care au venit din alte comune a regiunii noastre, precum şi a episcopilor, au fost primite de un număr de 28 tineri călări, în fruntea cărora se găsea feciorul preotului Suciu Ioan care conducea aceşti călăreţi, între aceşti călăreţi se găsea şi tovarăşul secretar al organizaţiei de bază a U.T.M. din comună.

Drumul pe care veneau preoţii, precum şi episcopii, era împodobit cu verdeaţă, sosirea preoţilor, de asemenea, a fost întâmpinată de muzica care a cântat marşul partizanilor.

După sosirea lor, a început sfinţirea bisericii, episcopul, în cuvântarea sa la sfinţirea bisericii, a vorbit despre lupta pentru pace... După sfinţirea bisericii, seara, a urmat un banchet care a fost dat în casa preotului Suciu Ioan din Bistriţa Bârgăului şi în casa diaconului Pavel Ştefan, tot din această comună.

La acest banchet au fost şi manifestări duşmănoase din partea preoţilor, cât şi din partea fostului legionar, avocat Tonea Teodor, din comuna Tiha Bârgăului, care a spus, printre altele, că partidul nu le poate face nimica, pentru că au făcut ei această mobilizare şi pentru întâmpinarea acestor preoţi.

La acest banchet au luat parte, printre alţii, şi pădurarul Cerzan Andrei, membru de partid din organizaţia de bază Ocolul Silvic din Prundul Bârgăului şi brigadierul Dominici Mihai, tot membru din aceeaşi organizaţie de bază. Brigadierul Dominici Mihai are o fată în Germania Occidentală căsătorită cu SS (ofiţer german, s.n.), de la care primeşte corespondenţa. Acest brigadier are legături cu toţi duşmanii din comună şi spune că nu va dura mult acest regim[5].

Ei au fost demascaţi de către secretarul organizaţiei de bază, Spânu Ilie, de la Ocolul Silvic Prundul Bârgăului.

Măsurile Comitetului regional care au fost luate în această direcţie, cu sfinţirea bisericii, au fost că au încunoştiinţat organele de stat, atrăgându-i-se atenţia de a respecta, întocmai, legile în vigoare.

În această direcţie, sesizăm ca o lipsă că nu a participat la această adunare organizată de către preoţi niciun tovarăş din partea Sfatului Popular Regional[6]”.

În rândurile acestei „note informative” am încercat să regăsesc, să prezint un mic tablou care a tulburat multă vreme – sub atâtea forme – societatea şi viaţa bisericească de la ţară în perioada cruntă a comunismului în România, implicit în Episcopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului aflată, în acei ani, sub păstorirea episcopului Nicolae Colan.



[1] Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Raport Final, Editori: Vladimir Tismăneanu, Dorin Dobrincu, Cristian Vasile, Editura Humanitas, Bucureşti, nota 39, p. 271.

[2] Între anii 1950-1952 România era organizată administrativ-teritorial în regiuni, raioane şi plase. O asemnea regiune a fost şi Rodna, cu sediul la Bistriţa, cuprinzând 4 raioane: Bistriţa, Beclean, Năsăud şi Vişeu.

[3] Direcţia Judeţeană Bistriţa-Năsăud a ArhivelorNaţionale (D.J.B.N.A.N.), Fond Comitetul Regional Rodna al Partidului Muncitoresc Român (P.M.R.) – Sectorul Documentar (3.01.1951-31.07.1951), fila 198.

[4] Jir = fructul fagului.

[5] D.J.B.N.A.N., Idem, fila 199.

[6] Ibidem, fila 200.