--- Ediţia online --- SUMAR: Numărul Decembrie 2015, nr. 12 (308), an XXVI (serie nouă)
Cronica
--- pagina: 6

Biserica din Deal- 220 de ani de istorie românească şi ortodoxă în Cluj

de Pr. Bogdan Ivanov

Începuturile acestei biserici se leagă de pătrunderea în Cluj, în secolul al XVIII-lea a câtorva familii de negustori macedo-români, oameni bogaţi, inteligenţi şi determinaţi în a-şi atinge scopurile lor. Marea lor dorinţă a fost aceea de a avea o biserică în care să se roage, cea mai apropiată biserică ortodoxă fiind cea din Someşeni, pe care o frecventau doar la marile sărbători. Astfel, în anul 1788, negustorii Ioan Constantin şi Ienache Mavrodin au înaintat o cerere contelui Adam Teleki, comisarul regal, în care solicitau aprobarea construirii unei biserici ortodoxe (oratorium) în Cluj. Contele a trimis cererea Consiliului oraşului Cluj, care a respins-o la 6 aprilie 1789, motivând că pot construi biserici şi şcoli doar acele confesiuni care au mai avut asemenea instituţii şi mai înainte. În plus, documentul reamintea faptul că o astfel de aprobare pentru construirea unei noi biserici se acordă pentru cel puţin 100 de familii de credincioşi. În urma unei noi cereri şi a recensământului din februarie 1790, în care au fost identificate 129 de persoane ortodoxe, Cancelaria Aulică din Viena, la recomandarea Guvernului, a aprobat, la 14 februarie 1790, ridicarea bisericii. Consiliul orăşenesc a formulat un protest în care critica autorizaţia drept un act menit să favorizeze întărirea comunităţii româneşti, care a rămas fără efect, aşa încât negustorii ortodocşi au cumpărat pentru biserică o grădină de la poalele viilor din ,,Hajongrad”.

Biserica a fost ridicată între anii 1795-1796, cu ajutorul românilor din Braşov şi Ţara Românească, iar prima Liturghie a fost săvârşită de către preotul Ilie Fulea la sărbătoarea Naşterii Domnului din anul 1796, când lăcaşul a fost sfinţit. Biserica din Deal, cu hramul „Sfânta Treime” este o construcţie de mici dimensiuni, are lungimea de 19m şi lăţimea de 9m, înălţimea turnului fiind de 19 m. Arhitectural, ea se compune dintr-un pronaos dreptunghiular, o navă octogonală, un cor îngust şi un altar semicircular în interior şi poligonal în exterior. În interior, corul este acoperit de o calotă boemă, iar altarul de o semicalotă. Iconostasul a fost pictat în anul 1796 de către diaconul Constantin Zograf (Zugravul), un cunoscut pictor din Şcheii Braşovului şi trimis, ca danie la Cluj de către negustorii braşoveni.

Timp de 136 de ani, (1796-1932), biserica „Sfânta Treime” a fost singura biserică ortodoxă din Cluj. De istoria se leagă şi momentul din anul 1811, când Vasile Moga a primit instalarea ca arhiereu al românilor ortodocşi din Transilvania în Biserica din Deal. Tot aici i-a fost fixată reşedinţă episcopală, însă presiunile politice nu i-au permis acestuia să rămână la Cluj, el fiind nevoit să plece la Răşinari. După anul 1921, primul episcop al Clujului, Nicolae Ivan, a avut în Biserica din Deal Catedrala episcopală şi acest statut de biserică episcopală l-a avut până în anul 1933, când a fost sfinţită Catedrala din piaţa Avram Iancu.

Din anul 1818, in incinta complexului parohial funcţionează şi protopopiatul Clujului, avându-l ca prim protopop pe preotul Ilie Fulea. În această biserică au slujit preoţii: Ilie Fulea, Grigorie Gal, Vasilie Roşescu, Tuliu Roşescu, toţi înmormantaţi în micul cimitir din faţa bisericii, Nicolae Vasiu, Ioan Costea, dr. Florea Mureşanu (fost protopop al Clujului, om de cultură, condamnat la 25 de ani de muncă silnică de către statul comunist şi care a murit la Aiud), Ioan Bunea (publicist, profesor de teologie, condamnat la 5 ani de închisoare pentru întocmirea unei programe pentru învăţământul catehetic), Titus Ţifu, Gheorghe Noveanu, Octavian Bodea, Traian Man, Simion Coman, Ioan Sâncrăian, Ioan Jeler (1987 pâna astăzi) şi dr. Cristian Baciu (2001, consilier eparhial). În ambianţa acestei biserici, teologul şi cărturarul Florea Mureşanu a coagulat întreaga intelectualitate clujeană interbelică, într-un cenaclu la care erau prezenţi Victor Papilian, Lucian Blaga, D.D. Roșca, Valeriu Anania, dramaturgul Ion Luca, criticul literar Dumitru Micu.

În anul 1919, în timpul primei restaurări a fost descoperit în turnul bisericii un memoriu de o mişcătoare sinceritate, aşezat aici în anul 1877 de către fostul paroh şi protopop al Clujului, Vasilie Roşescu. Biserica ajunsă într-o stare de degradare necesita rapide intervenţii, dar şi o reconsiderare a importanţei care trebuia să i se acorde în viitor. Cu un testament neîmplinit în toate detaliile lui şi aflată într-o stare de degradare, biserica a intrat între anii 2003-2010 într-un amplu proces de rectitorire. Biserica a primit veşmântul unei noi picturi, ce se integrează într-o armonioasă unitate stilistică şi cu icoanele de pe iconostas, executată de către pictorii Ioan şi Mariana Botiş. Au fost schimbate ferestrele în care au fost montate vitralii, cu motive geometrice, care înfrumuseţează biserica şi creează o atmosferă de meditaţie şi rugăciune, iar pe frontispiciul bisericii a fost pusă icoana ,,Sfintei Treimi“, lucrată în mozaic aurit de Murano de firma Art Georgies din Iaşi.

Din tot acest ansamblu, singura piesa originală a bisericii, iconostasul lui Constantin Zugravul (1796) a fost atent restaurat de către artistul Dragoş Drăgan Hlinca şi care, redat în strălucirea lui originală, impresionează prin gustul şi migala meşterilor iconari braşoveni, prin ornamentele aurite şi argintate ale uşilor împărătesti, precum şi prin fineţea detaliilor picturii, cu certe influenţe baroce târzii.

Pentru a plini toate aceste strădanii, duminică, 23 mai 2010, la sărbătoarea Rusaliilor, biserica a fost resfinţită de către Preasfinţitul Episcop Vicar Vasile Someşanul, cu binecuvântarea IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu, înconjurat de un sobor de preoţi, in prezenta autorităţilor locale şi a unui mare număr de credincioşi. În aceeaşi serie a evenimentelor importante pentru istoria bisericii se înscrie şi prezenţa în Duminica Sfintei Cruci, la 18 martie 2012 a IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, care a săvârşit sfânta Liturghie şi a sfinţit troiţa din faţa sfântului lăcaş.

Astăzi biserica este locul de rugăciuni al unei foarte vii comunităţi parohiale, unde se desfăşoare mai multe proiecte cu tinerii şi copiii, dar şi proiectul social „Sfântul Ioan cel Milostiv”, prin care se oferă zilnic mâncare caldă familiilor sărace din parohie.

Jubileul celor 220 de ani de construcţia primei biserici româneşti din Cluj va fi sărbătorit Duminică, 29 noiembrie 2015, când Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit ANDREI a săvârşit Sfânta Liturghie. La acest moment jubiliar din istoria primei biserici clujene au participat: prefectul județului Cluj, domnul Gheorghe Ioan Vușcan, academicieni, rectori ai universităţilor clujene, oameni de cultură, care au arătat prin prezenţa lor că aici în jurul acestui mic lăcaş de cult a supravieţuit clutura şi spiritualitatea românească. Pentru a răsplăti vrednicia credincioşilor parohiei, dar şi noua dinamică misionară a acestei comunităţi, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Andrei a acordat domnului dr. Titus Nicoară, ordinul „Sfinţii Martiri Năsăudeni” şi doamnelor Doctor Maria Turdean şi Otilia Stanca, pentru implicarea generoasă în susţinerea proiectelor sociale ale parohiei.

La finalul Liturghiei a fost dezvelită o placă aniversară pe esplanada bisericii, ce rezumă istoria bogată a acestui sfânt lăcaş și a oficiat o slujbă de sfințire a biroului parohial.

Toate aceste momente ale istoriei şi dinamica misionară a prezentului au marcat trecerea bisericii într-o nouă vârstă a istoriei, care poartă amprenta ortodoxiei ardelene a cărei strălucire vine din smerenia şi curajul cu care a înfruntat veacurile.