'); #$title = ''; # echo($title); } else { echo ''; } ?>

Luni, 14 septembrie a.c., în sobor de preoți slujitori și într-o atmosferă de rugăciune şi bucurie sfântă, comunitatea parohială din zona istorică Mănăştur-Plopilor şi-a serbat hramul principal, Înălţarea Sfintei Cruci, cu frumoasa rânduială liturgică a împodobirii Sfintei Cruci, cu flori, şi scoaterea la sfârşitul Utreniei în mijlocul bisericii pentru închinare, precum Patriarhul Macarie al Ierusalimului, la anul 330, care a înălţat Sfânta Cruce pe amvonul bisericii Învierii Domnului, spre a fi văzută de către tot poporul, care s-a închinat cu evlavie, zicând: Doamne miluieşte!

Această sărbătoare a fost rânduită de către Sfinţii Părinţi în amintirea a două evenimente deosebite din istoria creştinătăţii: aflarea Sfintei Cruci de către Împărăteasa Elena, la anul 324, şi apoi aducerea ei la Ierusalim în anul 629, după ce o bună perioadă de timp s-a aflat în mâinile perşilor păgâni, ca pradă de război.

Ziua de 14 septembrie este o sărbătoare de post şi căinţă, fiindcă semnul Crucii pururea ne aduce aminte de suferinţele Domnului şi de jertfa cea mântuitoare pentru noi, oamenii, şi pentru a noastră mântuire. Aşadar, Praznicul Sfintei Cruci comemorează şi actualizează tainic jertfa Mântuitorului nostru Iisus Hristos, prin care lumea a fost mântuită de osânda păcatului şi a morţii veşnice, iar hramul bisericii noastre exprimă un adevăr de credinţă fundamental: că prin jertfa de pe Golgota Domnul ne-a deschis calea spre înviere şi viaţă veşnică întrucât taina învieri este ascunsă în cruce, ca iubire jertfelnică, iar taina crucii îşi arată slava în lumina învierii.

Bucuria hramului nostru a fost marcată de prezenţa Preasfinţitului Episcop-Vicar Vasile Someşanul, care a binevoit, şi în acest an, să poposească în mijlocul nostru, prilejuindu-ne tuturor, preoţi şi credincioşi deopotrivă, posibilitatea de a intra în orizontul comuniunii fraterne, binecuvântându-ne ostenelile duhovniceşti.

De fiecare dată, Preasfinţia Sa, acolo unde ajunge, ştie să împărtăşească pacea lui Hristos şi bucuria de-a celebra împreună tainele credinţei, avându-L în frunte pe marele arhiereu al mântuirii noastre, pe Domnul şi Dumnezeul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos.

În acest cadru liturgic solemn, soborul liturgic alcătuit din: ierarh, preoţi şi diaconi, au imprimat atmosfera de rugăciune şi comuniune duhovnicească înnobilând şi înfrumuseţând prin slujire biserica şi comunitatea noastră, încât pe feţele credincioşilor se putea citi emoţia sfântă izvorâtă din frumuseţea şi sfinţenia slujbei, de parcă erau dornici să rostească cuvintele: În Biserica slavei Tale stând, în cer ni se pare a sta, Născătoare de Dumnezeu.

Cuvântul de învăţătură a fost rostit de către Pc. Prof. Dr. Ioan Chirilă, Preşedintele Senatului Universităţii Babeş-Bolyai, care a desluşit în faţa celor prezenţi înţelesurile teologice ale evenimentului prăznuit, iar Pc. Prof. Dr. Vasile Stanciu, Decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, a aprofundat în alocuțiunea sa învăţătura bisericii cu privire la taina Crucii lui Hristos şi, de asemenea, a transmis credincioşilor mesajul de binecuvântare a Întâistătătorului nostru, Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei.

Înainte de încheierea dumnezeieştii liturghii, am adresat, în calitate de Paroh, mulţumiri celor prezenţi: ierarh, preoţi, diaconi, oaspeţi de seamă şi credincioşi, care alcătuiesc poporul lui Dumnezeu adunat în rugăciune, pentru că s-au ostenit să sporească bucuria sfântă în această zi de praznic.

Recunoscători că prin crucea lui Hristos a venit bucurie la toată lumea, cu adâncă smerenie să mărturisim zicând: Crucii tale ne închinăm Stăpâne, şi sfântă Învierea Ta o lăudăm şi o slăvim.