--- Ediţia online --- SUMAR: Numărul Martie 2016, nr. 3 (311), an XXVII (serie nouă)
Cronica
--- pagina: 2

Un deceniu de la întemeierea Mitropoliei Ortodoxe Române cu Scaunul în Cluj-Napoca (2006-2016)

de Pr. Alexandru Moraru

Susținătorii înființării Mitropoliei ortodoxe clujene au adus în sprijinul acesteia trei argumente: 1. între anii 1488 și 1550 a existat la Feleac - Cluj o Mitropolie Ortodoxă; 2. Episcopului Vasile Moga, ales la Turda ca ierarh al românilor ortodocși transilvăneni, în 1810, i s-a oferit ca scaun eparhial cetatea Clujului, însă el, în 1811, din motive personale, se va stabili la Sibiu, și; 3. Clujul a fost / este capitala culturală și economică a Transilvaniei. Acest ideal a fost în mintea unora încă din primele decenii ale veacului al XX-lea. Motivul care a declanșat și a precipitat punerea în practică a acestei idei a avut loc la începutul lui noiembrie 2005, în urma alegerii unui ierarh al Bisericii noastre, când s-au creat două poziții opuse între membrii Sfântului Sinod pe această temă. De aici înainte, s-a deschis calea către întemeierea unei noi mitropolii ortodoxe în Transilvania, și anume la Cluj. Întrucât ne este greu să cunoaștem și să ne pronunțăm asupra rațiunilor exacte ale acestei situații, problemă discutată numai de către cei în drept, membrii Sfântului Sinod ai Bisericii Ortodoxe Române, lăsăm să vorbească, în locul nostru, documentele vremii.

În ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 4 noiembrie 2005, s-a examinat solicitarea semnată de ÎPS Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului, ÎPS Andrei al Alba Iuliei, PS. Episcop Justinian Chira al Maramureșului și Sătmarului, PP SS Episcopi-Vicari ai Clujului Irineu Pop Bistrițeanul și Vasile Flueraș Someșanul, PP SS Arhierei-Vicari Petroniu Florea Sălăjanul al Episcopiei Oradiei și Iustin Hodea Sigheteanul al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, prin care s-au făcut două propuneri:

“Transferarea sediului mitropolitan al Mitropoliei Ardealului, Crișanei și Maramureșului de la Sibiu, la Cluj-Napoca, Sibiul rămânând Arhiepiscopie.

În cazul în care nu se aprobă această cerere, înființarea unei noi Mitropolii a Transilvaniei cu sediul la Cluj-Napoca, care să cuprindă următoarele eparhii: Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului; Arhiepiscopia Alba Iuliei, Episcopia Oradiei, Bihorului și Sălajului și Episcopia Maramureșului și Sătmarului”.

După examinarea acestei solicitări în Comisia Canonico-Juridică și pentru Disciplină, s-a hotărât ca această importantă problemă să fie analizată în plenul Sfântului Sinod. În timpul discuțiilor, s-au adus argumente, pe de o parte, pro, din punct de vedere administrativ-bisericesc, pastoral-misionar, istoric și cultural, iar de cealaltă parte, contra, în sensul că împărțirea Mitropoliei Ardealului în două ar fi împotriva spiritului șagunian și ar afecta unitatea românilor ortodocși de pe aceste meleaguri. În final, trecându-se la vot, solicitarea a fost aprobată aproape în unanimitate, hotărându-se:

Menținerea Mitropoliei statutare a Ardealului și Arhiepiscopiei Sibiului. Aprobarea reorganizării Mitropoliei Ardealului prin înființarea unei noi Mitropolii, având reședința în Municipiul Cluj-Napoca, cu următoarele eparhii: Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, Arhiepiscopia Alba Iuliei, Episcopia Oradiei, Bihorului și Sălajului, precum și Episcopia Maramureșului și Sătmarului.

Definirea denumirii și a locului noii Mitropolii în dipticele Bisericii Ortodoxe Române se vor preciza în cadrul primei ședințe de lucru a Sfântului Sinod.

În ședințele Sfântului Sinod din ziua de 18 ianuarie 2006, privitor la noua Mitropolie din Transilvania s-au hotărât următoarele:

"Menținerea statutară a Mitropoliei Ardealului, având sediul la Sibiu.

Titulatura nou-înființatei Mitropolii din Transilvania este Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, cu scaunul la Cluj-Napoca“.

Desigur că această hotărâre a Sfântului Sinod a produs supărare, mâhnire și reacții din partea fiilor duhovnicești ai Arhiepiscopiei Sibiului, care și-au apărat cu tărie prin cuvânt și scris canonicitatea Mitropoliei Ardealului. Pe de altă parte, și cei ai Arhiepiscopiei Clujului au susținut cu strășnicie înființarea acestei noi Mitropolii, pe fundamente ştefaniene, la Cluj; până la urmă, toate atitudinile pro și contra s-au desfășurat în spirit de decență, ascultare și diplomație bisericească, fiindcă era vorba de o decizie a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

În consecință, de aici înainte, toate pregătirile pentru validarea acestei hotărâri sinodale și-au urmat cursul normal. Astfel că, în ședința Sfântului Sinod din 2 martie 2006 s-a hotărât înălțarea în rangul de mitropolit a ÎPS Arhiepiscop Bartolomeu Anania, fiind cinstit cu titulatura de Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului și recunoscut prin Decretul Prezidențial, Nr. 326, din 21 martie 2006. Tot atunci s-a hotărât ca instalarea mitropolitului Bartolomeu să aibă loc în Catedrala Eparhială din Cluj-Napoca - consacrată prin acest eveniment ca Mitropolitană -, pe data de 25 martie 2006, de Praznicul Bunei Vestiri - devenit al doilea hram al Catedralei, după cel al Adormirii Maicii Domnului, hramul mai vechi al ctitoriei ştefaniene de la Vad -, acest eveniment fiind pus sub ocrotirea Maicii Domnului.

Pentru acest mare eveniment, Clujul s-a îmbrăcat în haină de sărbătoare încă din 24 martie, când Arhiepiscopul Bartolomeu, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi au întâmpinat, pe Podiumul din fața Catedralei, Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Nicula, adusă aici “cu un camion militar și excortată de o gardă de onoare“, și cu cântări închinate Sfintei Fecioare Maria. Slujba Vecerniei Mari a fost săvârșită de către ÎPS Arhiepiscop Andrei al Alba Iuliei, care la încheierea acesteia “i-a îndemnat pe credincioși să urmeze pilda de puritate a Maicii Domnului“. A urmat apoi Slujba Privegherii, a Praznicului Bunei Vestiri, oficiată de PS Episcop-Vicar Vasile Someșanul, înconjurat de un sobor de clerici.

A doua zi dimineața, în 25 martie 2006, Piața “Avram Iancu” din fața Catedralei era plină de credincioși din Eparhiile aparținătoare noii Mitropolii cu scaunul la Cluj, îmbrăcați în costume populare de zonele de baştină, ”purtând prapuri, icoane și tulnice“. Pe Podiumul din fața Catedralei erau așezate personalități laice din lumea academică și culturală, reprezentanți ai autorităților administrative și militare locale și județene, din cele opt județe ale noii Mitropolii: De asemenea, au participat și Președintele Românei, Traian Băsescu, Președintele Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu, Ministrul Educației, Mihai Hărdău, parlamentari și alți reprezentanți ai autorităților de stat.

S-a consemnat că la această Sărbătoare au participat 27 de ierarhi ai Bisericii noastre, în frunte cu Patriarul Teoctist, Mitropolitul Teofan al Olteniei, Mitropolitul Nicolae al Banatului, Mitropolitul Iosif al Europei de Nord, șefi de culte și peste 1500 de clerici, călugări și călugărițe.

În cadrul Sfintei Liturghii, săvârșită de soborul de ierarhi și clerici, în frunte cu Patriarhul Teoctist, s-a făcut întronizarea oficială a primului Mitropolit al Clujului, Bartolomeu Anania, al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corul Facultății de Teologie Ortodoxă, dirijat de către Pr. Prof. Dr. Vasile Stanciu. La timpul potrivit, consilierul de stat Bogdan Tătaru Cazaban a citit Decretul prezidențial de recunoaștere a ÎPS Bartolomeu în scaunul de Mitropolitla Cluj, după care a urmat Gramata Sfântului Sinod, căreia i-a dat citirePS Episcop–Vicar patriarhal Ciprian Câmpineanul. În finalul acesteia s-au specificat următoarele:

Drept mărturie a tuturor celor înscrise în această GRAMATĂ PATRIARHALĂ și ca semn văzut a îndătinatelor rânduieli bisericești, îl înveșmântăm pe Înalt Preasfințitul Mitropolit BARTOLOMEU în mantia mitropolitană, oferindu-i însemnele rangului mitropolitan înmânându-i toiagul pastoral al conducerii treburilor mitropolitane și învestindu-l prin această GRAMATĂ PATRIARHALĂ, îl așezăm în scaunul de Mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului.

Și astfel, cu un cuget și cu o inimă, să preamărim pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Treimea Cea de o ființă, și nedespărțită, Amin!“

După ce i s-au conferit însemnele mitropolitane din partea Patriarhului Teoctist, dar și o icoană a Bunei Vestiri, și după așezarea Mitropolitului Bartolomeu în scaun, la provocările Patriarhului, mulțimea de credincioșii a răspuns ”Vrednic este!“.

În cuvântul său, Patriarhul Teoctist a evidențiat importanța Praznicului Bunei Vestiri în istoria neamului omenesc, de când a început să se reverse iubirea lui Dumnezeu peste noi, în vederea izbăvirii de sub robia păcatului, prin jertfa de pe Cruce a Fiului Său, Iisus Hristos (Galateni 4, 4-5). Dar pentru a beneficia de Jertfa Sa, trebuie să-I urmăm pilda Maicii Domnului de ascultare și smerenie, dar acestea să fie și reflectate în faptele noastre de fiecare zi. De la bucuria Sărbătorii Bunei Vestiri, Patriarhul Teoctist a trecut la momentul ce se petrecea în Municipiul de la Poalele Feleacului, și anume instalarea ÎPS Bartolomeu în scaunul noii Mitropolii de la Cluj, socotind-o ca un rod al Duhului Sfânt. Cunoscând greutățile prin care s-a trecut până la realizarea acestui ideal, Patriarhul Teoctist a insistat pentru “păstrarea unității de credință, de gândire, de cuget… - bineînțeles, dintre cele două Mitropolii, s.n. - …, cea mai scumpă virtute a noastră și ca români și frați ai Bisericii noastre strămoșești, care ne deschide inimile, și către frații noștri din celelalte Biserici și confesiuni, așa cum este de secole în Transilvania“.

În cuvântul său, Mitropolitul Bartolomeu a trecut, la început, în revistă momentele prin care s-a ajuns la întemeierea Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, ce cuprind perioada 4 noiembrie 2005 și 1 martie 2006, când și Adunarea Națională Bisericească a aprobat înscrierea noii Mitropolii în articolul 5 din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române.

A trecut apoi, pe scurt prin etapele istorice importante din viața Bisericii Ortodoxe din Transilvania, amintind de Cetatea Dăbâca din sec. IX, unde s-au descoperit urme ale unor biserici ortodoxe, de mănăstirea Peri–Maramureș, din sec. XIV, de Arhiepiscopul Ghelasie de la Râmeț, pomenit în 1377, de Mitropolitul Daniil de la Feleac, din 1488, de Ioan de la Vad din 1523, de Mitropolitul Ioan de la Prislop, din 1595, de momentul istoric cu numeroase jertfe românești de la 1848 din Transilvania, an în care Andrei Șaguna a ajuns în fruntea Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, care a fost o binecuvântare pentru națiunea română de aici, angajându-se că noua Mitropolie, va duce cu cinste pe mai departe misiunea Ortodoxiei și națiunii noastre pe aceste meleaguri strămoșești.

Ca obiective de viitor Mitropolitul Bartolomeu Anania și-a propus, între altele: dinamizarea activității ”pastoral-misionare în această zonă pluriconfesională și multiconfesională, cu deschidere către Europa și din Europa; generalizarea simbiozei dintre cult și cultură; modernizarea mijloacelor de evanghelizare; intercomuniunea liturgică; cursuri intensive pentru inițierea și desăvârșirea preoților în arta duhovniciei; revitalizarea conlucrării dintre centrele eparhiale și parohii; promovarea dialogului cu intelectualitatea…, noi criterii de promovare în treptele episcopatului; eliminarea prea omeneștilor reziduuri ale mentalităților politicianiste, chiar dacă sunt periferice, și pentru restaurarea stilului ecclesiastic în comportamentul și limbajul clerului de pe orice treaptă, dezvoltarea și înnobilarea relațiilor ecumenice în spiritual respectului reciproc și al iubirii comune pentru același Domn Iisus Hristos…, aducerea aminte de suferințele românilor și a credincioșilor creștini de persecuțiile de pe vremea comunistă…, reluarea conferințelor interteologice… ca un factor coagulant între Biserici, iar ca model este existența celor patru Facultăți de Teologie (Ortodoxă, Greco-Catolică, Protestantă și Romano-Catolică) în Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, precum și un Centru de Studii Iudaice; ... iar ... Faptul că există de acum două centre mitropolitane nu poate fi decât o invitație la frățeasca lor angajare în problemele majore ale întregii provincii“, Transilvania.

În încheiere, Mitropolitul Bartolomeu a mulțumit Patriarhului Teoctist, pentru cuvintele de apreciere la adresa sa, celorlalți ierarhi de față, tuturor clericilor și credincoșilor prezenți la acest mare eveniment din Cetatea culturală a Transilvaniei.

De remarcat că, în cei cinci ani de păstorire ca Mitropolit la Cluj, vrednicul de pomenire chiriarh Bartolomeu și-a îndeplinit în bună parte din angajamentele făcute la instalarea sa în această înaltă misiune arhierească, din 25 martie 2006, rămânând unul dintre ierarhii de frunte ai Bisericii Ortodoxe Române din vremea noastră.

Bibliografie: Renașterea, XVI (2005), Nr. 11, pp. 1-10 ; Nr. 12, pp. 1-6; Telegraful Român, 153, (2005), nr. 45-46, p. 3; ”Scurt istoric al Mitropoliei Ortodoxe românești a Ardealului”, în Telegraful Român, 154 (2006), nr. 1-4, pp. 1-2; ”Analiză canonico-statutară cu privire la reorganizarea administrativ-teritorială a Mitropoliei Ardealului”, în Telegraful Român, 154 (2006), nr. 1-4, pp. 2-3; ”Proces verbal încheiat azi, 17 decembrie 2005, cu ocazia ședinței extraordinare a Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Sibiului”, în Telegraful Român, 154 (2006), nr. 1-4, p. 4.; Telegraful Român, 154 (2006), nr. 9-12, p. 2; Mircea Păcurariu, ”Renașterea, XVII (2006), Nr.3, pp. 1-6; Bogdan Ivanov, „Sărbătoarea de sub icoana Maicii Domnului”, în Renașterea, XVII (2006), Nr. 3, pp. 1 și 6.