'); #$title = ''; # echo($title); } else { echo ''; } ?>

Există în viaţa fiecărei comunităţi umane sau instituţii momente fondatoare, în jurul cărora se regăsesc împlinite atât aşteptările trecutului cât mai ales sunt exprimate speranţele pentru viitor. Astfel de momente nu sunt deloc lipsite de tensiuni, dar valoarea şi adevărul lor se limpezesc în timp, arătând că nu resentimentele trecutului biruiesc, ci nădejdile într-un viitor mai bine şi firesc aşezat. Un astfel de moment fondator este pentru Biserica noastră, pentru Transilvania şi, nu în ultimul rând, pentru clujeni înfiinţarea în urmă cu un deceniu a Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.

Ctitoria reînviatei Mitropolii

Evenimentul de acum 10 ani, trăit intens de comunitatea clujeană, precum şi de către toţi cei prezenţi la slujba de întronizare a vrednicului de pomenire Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu, a fost perceput ca o normalizare a structurilor administrative ale Bisericii, precum şi ca o recunoaştere a Clujului în calitatea lui de metropolă ortodoxă. Nu este deloc lipsit de interes faptul că această dată a istoriei recente se înrudeşte spiritual cu o alta, din cumpăna veacului al XV-lea, când la Feleac, pe dealul ce înconjura oraşul comoară se înfiripa prima mitropolie cu atestare istorică certă a românilor ortodocşi din Transilvania. În această logică istorică, data de 25 martie 2006 nu reprezintă altceva decât trezirea la viaţă a acestor rădăcini care au trăit timp de secole ascunse în seva sufletească a românilor ardeleni, ierarhi, preoţi sau simpli credincioşi.

Din momentul reînfiinţării Mitropoliei Clujului, Ortodoxia transilvană a intrat într-o nouă etapă istorică, Clujul asumându-şi rolul de iradiere a unei noi viziuni misionare şi pastorale în Biserică. Anul acesta, la praznicul Bunei Vestiri s-au împlinit zece ani de la proclamarea publică a Mitropoliei Clujului, Maramureşului şi Sălajului, structură canonică ce cuprinde, după reorganizarea din anul 2012, trei eparhii ardelene: a Clujului, a Maramureşului şi cea a Sălajului.

Drumul parcurs de noua Mitropolie ardeleană, de la hotărârile Sfântului Sinod din 4 noiembrie 2005, 18 ianuarie şi 1 martie 2006, la evenimentul din 25 martie, a confirmat că reaşezarea structurilor administrative, precum şi înnoirea şi normalizarea eclesială a raporturilor din Biserică nu sunt ferite de obstacole, inerţii şi mistificări răuvoitoare. Dar, dincolo de acestea, evenimentul naşterii noii Mitropolii, ancorat în viziunea şi voinţa istorică exprimată de Mitropolitul Andrei Şaguna, de Octavian Goga sau de Patriarhul Miron, confirmă împlinirea acestor idealuri, dar şi faptul că Biserica trăieşte mereu sub aripa înnoitoare a Duhului Sfânt.

Redinamizarea vieții bisericești

Încă din programul pastoral anunţat de vrednicul de pomenire Mitropolit Bartolomeu în cuvântarea de instalare, noua structură mitropolitană a urmărit redinamizarea vieţii bisericeşti, sub toate aspectele ei, precum şi revenirea la "starea de normalitate eclesială". Acest lucru a fost evidenţiat cu asupra de măsură în cei 10 ani de activitate printr-o agendă teologică şi socială complexă a Sinodului Mitropolitan, prin atitudinile pe care ierarhii ardeleni le-au luat față de problemele actuale ale Bisericii şi societăţii, precum: prezenţa religiei şi a icoanelor în şcoli, moştenirea Gojdu, intensificarea misiunii în parohii, activităţile cu tinerii, dar şi prin elaborarea unei strategii care să dea un răspuns secularismului tot mai agresiv.

În acest climat de dialog s-au reaşezat şi raporturile dintre vechea Mitropolie de la Sibiu şi noua Mitropolie a Clujului, ambele centre eclesiastice având misiunea de a contribui la o mai bună păstorire şi reprezentare a intereselor credincioşilor ardeleni. Interesul comun în problema moştenirii Gojdu, precum şi asigurarea unui cadru legislativ echitabil, care să garanteze o stabilitate patrimonială şi o atmosferă de pace interconfesională au fost temele majore discutate de cele două sinoade mitropolitane în răstimpul celor 10 ani.

O nouă etapă începută în urmă cu cinci ani

În mod fericit, data de 25 martie marchează şi trecerea Mitropoliei într-o nouă etapă a slujirii ei, prin întronizarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, un ierarh care ştie să îmbine excelent duhovnicia cu administraţia şi care a dat, prin personalitatea sa, o nouă dinamică a prezenţei Mitropoliei în societate. Dinamizând slujirea liturgică şi conştiinţa eclesială a preoţilor, accentuând nevoia catehizării şi a misiunii cu tinerii, dezvoltând structura instituţiilor de filantropie socială, Mitropolitul Andrei a deschis un program înnoitor în toate sferele de misiune ale Mitropoliei. Şi în acest sens, realizări precum Campusul teologic Nicolae Ivan şi Colegiul Ortodox din Cluj, Centrul de tineret din Sângeorz Băi, Cantina socială din Bistriţa, Căminele de Bătrâni din Cuşma şi Maieru, Casele de tip familial de la Floreşti, Asociaţia Filantropia Ortodoxă, Mănăstirile Sfânta Elisabeta, Someşul Cald sau Ciceu sau noile şantiere de biserici sunt mărturii ale dinamismului misionar pe care Mitropolia îl cunoaşte.

Moaștele Sfântului Gheorghe cel Nou la Cluj

Pentru a sărbători 10 ani de la reînfiinţarea, la 25 martie 2006, a Mitropoliei Clujului, Maramureşului şi Sălajului, la Cluj-Napoca s-au desfăşurat o serie de evenimente care au marcat acest important jubileu din istoria ei. Cu acest prilej credincioşii clujeni au avut bucuria şi privilegiul de a se închina moaştelor Sfântului Cuvios Gheorghe Mărturisitorul din Drama, aduse la Cluj de o delegaţie a Mitropoliei din Drama (Grecia), avându-l în frunte pe Mitropolitul Pavlos.

Evenimentele propriu-zise au început joi, 24 martie 2016, la ora 9.30, când racla cu sfintele moaşte a fost purtată în procesiune de la reşedinţa Mitropolitană spre Catedrală de un sobor de preoţi în frunte cu IPS Părinte Mitropolit Andrei şi cu IPS Părinte Mitropolit Pavlos şi a fost depusă pentru închinarea credincioşilor în Muzeul Mitropoliei Clujului. Credincioşii s-au putut închina sfintelor moaşte, în fiecare zi, în intervalul orar 6.00 - 0.00, până duminică, 27 martie, la ora 17.00, fiind asistată de preoţi şi călugări, care i-au miruit pe închinători.

În seara zilei de Joi, de la ora 18.00, în Catedrala Mitropolitană, IPS Arhiepiscop Ciprian al Buzăului şi Vrancei a săvârşit slujba Pavecerniţei Mari şi a Litiei, urmată de priveghere. Părintele Arhiepiscop Ciprian a rostit un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre înrudirea spirituală a celor două evenimente din 25 martie 2006 şi 2011, care oglindesc o tainică lucrare a lui Dumnezeu în Biserica Lui.

Praznicul Bunei Vestiri

Evenimentul central a avut loc Vineri 25 martie 2016, de praznicul Bunei Vestiri, când, începând cu ora 9.30, un sobor de 10 ierarhi a săvârşit Sfânta Liturghie în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, în prezenţa credincioşilor, a personalităţilor din lumea culturală şi academică, dar şi a reprezentanţilor autorităţilor civile şi militare din întreaga Mitropolie. La această prăznuire au slujit IPS Pavlos, Mitropolit de Drama (Grecia), IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei, IPS Andrei, Mitropolitul Clujului, IPS Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale şi Meridionale, IPS Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, PS Andrei, Episcopul Harghitei şi Covasnei, PS Petroniu, Episcopul Sălajului, PS Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, PS Justin Sigheteanul, Arhiereu Vicar al Maramureşului şi Sătmarului şi au asistat PS Episcop Vicar Vasile Someşanul şi PS Florentin Crihălmeanu, Episcop greco-catolic de Cluj-Gherla.

În cuvântul său de învățătură, Mitropolitul Pavlos de Drama a vorbit despre situația din Grecia și România, amintind că doar Hristos poate preschimba toate, întrucât El este Calea, Viața și Învierea. În această logică a mântuirii Praznicul Bunei Vestiri este punctul central de la care pleacă toate celelalte sărbătoriri creştine. Mitropolitul Pavlos a atras atenţia asupra pericolelor pe care societatea zilelor noastre le are, în care răul poartă masca seducătoare a mai binelui şi în care Ortodoxia trebuie să dea cu mai multă convingere mărturia adevărului.

La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Andrei a acordat distincţia „Crucea Transilvană”, domnului Victor Opaschi, Ministru Secretar de Stat pentru Culte pentru ataşamentul deosebit arătat Bisericii Ortodoxe şi pentru sprijinirea ei în lucrarea misionar-pastorală. La rândul său, Victor Opaschi a mulţumit pentru onoarea făcută şi a reliefat personalităţile celor doi Mitropoliţi Bartolomeu şi Andrei, care au înnobilat prin calităţile lor şi prin anvergura slujirii lor acest scaun Mitropolitan. Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei a fost felicitat de cei prezenţi la împlinirea a 5 ani de slujire mitropolitană, iar din partea Sinodului Mitropolitan, prin PS Justin Sigheteanul o icoană a Maicii Domnului, sub a cărei ocrotire se află Mitropolia clujeană.

Pentru a sublinia importanţa prezenţei la Cluj a oaspetelui grec, comunitatea clujeană l-a invitat pe Părintele Mitropolit Pavlos să săvârşească, în Biserica Schimbarea la Faţă, slujba de Te-Deum pentru ziua naţională a Greciei.

Concertul Fundației "Mitropolitul Bartolomeu"

Evenimentele s-au încheiat vineri, de la ora 18.00, cu Concertul Fundaţiei „Mitropolitul Bartolomeu” susţinut de Cvartetul Transilvan al Filarmonicii de Stat Transilvania, în Sala Auditorium Maximum, din Cluj-Napoca.

Cuvântul din deschiderea evenimentului a fost susţinut de Conf. Univ. Dr. Diana Câmpan, de la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, care a subliniat înrudirea sufletească a Mitropolitului Bartolomeu, dar şi nevoia unei bune aşezări în cultură şi în societate a oricărui păstor de suflet. Discursul emoționant al doamnei Câmpan a început cu recitarea versurilor poemului „Confessio” al Mitropolitului Bartolomeu și a continuat cu mai multe mărturii, dar și aprecieri despre viața Înaltpreasfințitului Bartolomeu, dar și despre opera și bagajul cultural pe care l-a lăsat moștenire nouă tuturor.

Mult așteptatul concert al Cvartetului Transilvan, format din Gabriel Croitoru – vioara I –, Nicuşor Silaghi – vioara a II-a –, Marius Suărăşan – violă – şi Vasile Jucan – violoncel – a fost primit cu emoție de public, care a aplaudat generos la finalul fiecărui fragment din ariile selecționate. Repertoriul ales a dorit să rememoreze muzical ceea ce îi plăcea cel mai mult Mitropolitului Bartolomeu să asculte. Pentru 45 de minute, pe un drum spiritual de la Cluj la Nicula, cei prezenţi în sală au fost purtați pe ritmuri de Haydn, Mozart, Beethoven, Schubert sau Dvořák, dar și pe binecunoscutele acorduri ale suitelor românești pe care sala le-a apreciat cu îndelungi aplauze.

Evenimentul, aflat la şasea ediţie, a încheiat simbolic acest jubileu prin faptul că a rememorat personalitatea şi opera Mitropolitului Bartolomeu, dar şi calităţile lui de ostaş şi părinte, calităţi pe care orice păstor de suflete trebuie să le întrupeze.

În încheierea acestui reportaj, trebuie subliniat faptul că actul înfiinţării Mitropoliei Clujului a deschis o nouă eră a mărturisirii Evangheliei, pe care Biserica o oferă cu multă speranţă lumii.