--- Ediţia online --- SUMAR: Numărul Aprilie 2016, nr. 4 (312), an XXVII (serie nouă)
Cronica
--- pagina: 6

Vizita părintelui arhimandrit Dumitru Cobzaru în Arhiepiscopia Ortodoxă de Lublin și Chelm - Polonia

de Laurian Rus

Dincolo de definiţii dogmatice, dincolo de graniţele ce despart încă popoarele şi mai presus de barierele lingvistice existente, Biserica Ortodoxă este o mare familie. E totuşi adevărat că neprietenosul secol XX a făcut ca fraţii acestei minunate familii să trăiască separaţi şi într-o izolare cvasi-totală unii faţă de alţii. Dar, de cum veacurile s-au mai schimbat, legăturile între creştinii ortodocşi din toată Europa au putut fi reluate, astfel că astăzi e foarte obişnuit să vezi participând împreună la sfintele slujbe, preoţi şi ierarhi din Grecia, Ucraina, Europa în general și din Orientul Apropiat sau din alte ţări părţi ale lumii.

Există totuşi o ţară europeană al cărei suflet ortodox nu ne este multora prea bine cunoscut. Receptată ca una dintre cele mai puternice ţări catolice, care a dat la sfârşitul secolului trecut un strălucit pontif, în persoana papei Ioan Paul al II-lea, Polonia este patria ce numără astăzi aproape un milion de ortodocşi. Cu ani în urmă, Biserica Ortodoxă Poloneză era compusă din 3,8 milioane de credincioşi, dar istoria grea a acestei ţări a făcut ca numărul lor să scadă. Era perioada în care Polonia a fost atacată aproape simultan de armatele naziste din Vest, iar de pe frontiera de Est de cele staliniste. În acele vremuri tulburi, guvernul polonez a socotit România cel mai potrivit loc în care tezaurul băncii naţionale să poată fi păstrat. Iar la sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale, tezaurul băncii poloneze s-a întors întreg în patria lui.

Tot în aceeaşi perioadă, patriarhul Miron Cristea al României a efectuat o vizită de stat în Polonia, moment istoric al relaţiilor dintre cele două Biserici autocefale, mai ales că, în anul 1924, mitropolitul primat Miron pledase în faţa sinodului Patriarhiei Ecumenice pentru recunoaşterea autocefaliei Bisericii poloneze. Şi n-a fost singurul patriarh român care şi-a legat numele de ţara lui Chopin, Preafericitul Justin fiind un strălucit profesor al universităţii din Varşovia între anii 1938-1939. La 61 ani distanţă, adică în anul 2000, patriarhul Teoctist al României a vizitat Polonia, primind titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Catolice din Lublin, pentru meritele deosebite puse în slujba ecumenismului.

Spre această ţară, în perioada 13-26 februarie, şi-a îndreptat paşii părintele arhimandrit drd. Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor sfintei noastre Arhiepiscopii a Vasului, Feleacului și Clujului, însoţit de un mic grup de pelerini, din care a făcut parte şi părintele dr. Cristian Marţian, preotul misionar al protoieriei Dej. După ce au fost vizitate mai multe obiective importante din zona Bucovinei poloneze, părintele arhimandrit şi ucenicii săi s-au îndreptat spre Lublin, unde au fost primiţi de către Înaltpreasfinţitul Abel, arhiepiscopul ortodox al Lublinului şi Chelmului.

Aşteptând precum tatăl din evanghelie, vlădica Abel a primit grupul de români la reşedinţa arhiepiscopală din Lublin, situată în piaţa ce poartă numele „Sfântul Petru Movilă”. A doua zi, în duminica femeii cananeence, cu toţii s-au împărtăşit dintr-o pâine şi dintr-un potir la Sfânta Liturghie, săvârşită în biserica cu hramul Schimbarea la Faţă, lăcaş sfinţit în anul 1630 de către Sfântul Petru Movilă, mitropolitul Kievului. În cadrul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinţitul Abel, a săvârşit un trisaghion pentru Mitropolitul Bartolomeu şi pentru credinciosul Constantin Cobzaru, pe care vlădicul polonez i-a cunoscut personal. Apoi, în cuvântul său de învăţătură, Vlădica Abel a retrăit cu emoţie momentele cele mai importante ale prieteniei dintre Arhiepiscopia Lublinului şi Mitropolia Clujului: popasul Înaltpreasfinţiei sale la Mânăstirea Nicula, sfinţirea bisericii din parohia Sântioana, judeţul Bistriţa-Năsăud, la care a participat în urmă cu aproximativ douăzeci de ani, dar şi vizita Înaltpreasfinţitului Bartolomeu la Lublin din anul 1998. La final părintele arhimandrit Dumitru Cobzaru și părintele misionar Cristian Marțian au primit crucea eparhială a arhiepiscopiei poloneze, iar, din partea delegației române, Vlădica Abel un epitrahil și un omofor, în ritmuri de imn arhieresc românesc. După Sfânta Liturghie, cu toţii deopotrivă, clerici şi credincioşi, s-au întâlnit în sala festivă a Arhiepiscopiei Lublinului pentru a discuta împreună despre Biserica şi Neamul românesc, conferința fiind susținută de subsemnatul (dr. Laurian Rus).

În duminica următoare, în aceeaşi biserică ce găzduieşte o veche şi venerabilă icoană a Maicii Domnului, la sfârşitul dumnezeieştii Liturghii, Înaltpreasfinţitul Abel, cu binecuvântarea Preafericitului Sava al Poloniei, l-a cinstit pe părintele arhimandrit Dumitru Cobzaru cu ordinul „Sfânta Maria Magdalena, cea întocmai cu Apostolii”, pentru meritul deosebit pe care Înaltpreacuvioşia Sa l-a depus în slujba prieteniei româno-poloneze. În cadrul ceremoniei de decernare a ordinului, Arhiepiscopul Abel i-a rostit un laudatio părintelui Dumitru Cobzaru, în care a amintit că Sfinţia Sa este unul dintre cei mai importanţi duhovnici ai României, un cunoscut şi apreciat autor de cărţi şi o personalitate ce a modelat generaţii întregi de preoţi.

Demn de remarcat este faptul că ordinul „Sfânta Maria Magdalena, cea întocmai cu Apostolii” a mai fost acordat în urmă cu 26 de ani şi Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, arhiepiscopul Dunării de Jos, pe vremea când era arhimandrit şi stareţ al Mânăstirii Antim din Bucureşti.

După acordarea ordinului, părintele arhimandrit a mulţumit Arhiepiscopului Abel pentru cinstea oferită, pentru primirea călduroasă şi atenţia deosebită arătată de Înaltpreasfinţia Sa, dar şi Înaltpreasfinţitului Părinte Andrei al Clujului, cu binecuvântarea căruia, părintele exarh şi grupul său de pelerini au putut să viziteze Polonia, iar credincioșii prezenți au primit în dar câte o replică a Icoanei Maicii Domnului de la Nicula.