'); #$title = ''; # echo($title); } else { echo ''; } ?>

Despre Arhiepiscopul Justinian Chira s-a mai scris şi cu alte ocazii[1]. Predicile lui[2] sau dialogurile cu el sunt însă întotdeauna primite cu bucurie de către publicul cititor, atât datorită anvergurii ierarhului maramureşean, cât şi datorită calităţilor sale de bun povestitor. Un astfel de dialog fericit este şi cel realizat în anul 2012 de către teologul şi istoricul clujean Călin Emilian Cira. Textul, redactat într-un stil plăcut şi uşor de citit, ce reuneşte opiniile ierarhului cu privire la anumite aspecte privitoare la istoria trăită de el a Bisericii şi societăţii, dar şi aspecte biografice, îi face cinste reporterului, care adresează întrebări scurte ce-i oferă amfitrionului posibilitatea unor meditaţii ample.

Călin Cira s-a gândit însă şi la cititorii care nu sunt foarte familiarizaţi cu personalitatea ierarhului sau cu opera lui, oferindu-le un scurt profil bio-bibliografic în debutul volumului (pp. 5-8). Acesta este apoi completat de prefaţa semnată de domnul dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene ,,Petre Dulfu" din Baia Mare (pp. 9-11), care evocă şi el câteva aspecte importante din biografia Arhiepiscopului de azi al Maramureşului.

Urmează apoi dialogul propriu-zis ce se deschide, la propunerea intervievatorului, cu evocarea câtorva aspecte din copilăria ierarhului. Acesta prezintă momentul naşterii sale, petrecut în prima Duminică după Rusalii şi profeţia moaşei Veronica, dar şi alte aspecte interesante ale primei părţi a vieţii lui: ,,Amintiri... Acum aş vrea să mă lumineze bunul Dumnezeu să-ţi pot spune anii copilăriei. Bine că mi-ai pus o astfel de întrebare. Eu m-am născut de la Dumnezeu pentru slujba pe care o am. M-am născut într-o zi foarte însemnată, în ziua de Duminica Mare, care e prima Duminică după Rusalii. Şi mama mi-a povestit cum s-a întâmplat. Am avut în sat atunci o bătrână care ajuta femeile la naştere, că atunci năşteau acasă, nu ca acuma, la spital. Era în fiecare sat câte o moaşă. Şi ea a asistat-o pe mama. Şi când m-am născut, m-a luat de un picioruş (mi-a povestit) mama şi s-a dus în faţa mamei şi i-a spus: ,,Nepoată, că moaşa aşa îi zicea la femeia pe care o asista, ai născut un fecior. Acesta va ajunge om mare". Şi mama a reţinut acest lucru şi mi l-a povestit: ,,Te-ai născut în ziua de Duminica Mare când intrau preoţii în slujbă, adică la ora zece. Şi se auzea în tot văzduhul răsunetul clopotelor, că atunci preoţii din satele din jur intrau la slujbă. Atunci te-am născut eu pe tine". Aceasta îmi spunea mama râzând până am fost mare" (pp. 13-14).

Înaltpreasfinţitul evocă apoi cu candoare momentul plecării din această viaţă a tatălui dânsului. Ţăran ancorat puternic în principiile creştine, acesta i-a cerut fiului său să-i citească Paraclisul Maicii Domnului pe patul morţii şi a adormit în rugăciune. Momentul este, după părerea noastră, unul deosebit de interesant şi nu credem că reprezenta un unicat. Pentru frumuseţea descrierii, am socotit potrivit să îi redăm aici: ,,Când aveam 16 ani a murit tatăl meu. Dar când a murit tata, mama era plecată în sat să spună la surori că tata moare. Şi tata era culcat, dar nu în pat. S-a rugat să-l luăm din pat şi să-l punem pe aşternut în faţa casei. Şi mama a plecat şi am rămas numai eu cu tata. Tata m-a chemat la el, pe pieptul lui. Şi mi-a spus primul cuvânt, dar sever, aspru (era în ceasul morţii): ,,Ai grijă de măta". Aşa mi-a spus. După aceasta, tata m-a tras cu mânuţa pe pieptul lui şi m-a binecuvântat cu amândouă mâinile pe creştet, cum binecuvintează episcopii, patriarhii, cum l-a biecuvântat Avram pe copilul lui. Aşa m-a binecuvântat tata, cu mâinile amândouă pe creştetul meu. Şi apoi, după aceasta, mi-a zis tata: ,,Citeşte-mi paraclisul". Şi au am luat cartea şi am aşezat-o pe faţa tatălui meu şi am început să citesc paraclisul. Dar am citit o pagină sau două şi mi-am dat seama că tata a adormit. Aşa cum doarme omul liniştit a adormit tata.. Nu s-a zbuciumat, nu s-a văitat, nu s-a frământat, ci tata n-a murit, tata a adormit" (pp. 14-15).

Sunt trecute apoi prin filtrul memoriei momente interesante trăite de ierarh în perioada comunistă (activitatea ca stareţ la Rohia, apoi ca episcop vicar la Cluj), cei doi parteneri de dialog accentuând, acolo unde consideră necesar, anumite aspecte mai importante (ca de exemplu, înmormântarea lui Nicolae Steinhardt sau revoluţia din anul 1989). De asemenea, nu lipsesc mici portrete ale unor personalităţi importante ale Bisericii din acea vreme sau de după aceea, precum cel al patriarhilor Justinian, Justin şi Teoctist sau ale unor oameni de cultură importanţi precum Ioan Alexandru (pp. 72-80), cu care Arhiepiscopul a fost în bune relaţii. Dacă în cadrul celui dintâi şi al celor din urmă, se insistă asupra calităţii lor de a fi diplomaţi, în cazul patriarhului Moisescu, elementul predominant era, în opinia părintelui Justininan, ţinuta sa ,,de voievod" (p. 51).

Momentele de după 1989 sunt şi ele importante atât pentru părintele intervievat, cât şi pentru Călin Emilian Cira, fapt pentru care, episoade precum alegerea Înaltpreasfinţitului Bartolomeu ca Arhiepiscop al Clujului, înfiinţarea Mitropoliei de la Cluj şi mai apoi, reorganizarea ei, sunt şi ele trecute în revistă de către cei doi. Pe lângă talentul de autor, se cuvine remarcată aici, ca şi în celelalte părţi ale lucrării, sinceritatea chiriarhului nonagenar, care nu cenzurează nimic, preferând să evidenţieze chiar şi momente care i-ar putea deranja pe unii dintre cei pomeniţi, dar rămânând prin aceasta, fidel adevărului pe care l-a propovăduit toată viaţa.

Dialogurile realizate de către teologul pomenit şi prezentate în paginile acestei prezentări se constituie aşadar, după cum am încercat să arătăm, într-o întreprindere jurnalistică reuşită ce ni-l deconspiră pe părintele Justinian al Maramureşului aşa cum este el: ancorat în realităţile multi-seculare ale satului românesc şi ale vieţii duhovniceşti deopotrivă, sincer şi locvace, curajos şi bun povestitor. De aceea, nu putem decât să-l felicităm pe autor pentru iniţiativă şi să recomandăm cititorilor lectura acestui dialog deopotrivă interesant, informativ şi reconfortant, care-i va dumiri cu privire la anumite momente din istoria Bisericii şi-i va face să-l îndrăgească şi mai mult pe acest ,,voievod" al Maramureşului de ieri şi de azi, al cărui nume se leagă atât de lavra Rohiei, cât şi de eparhiile de Cluj şi Maramureş.

---

[1] Iată câteva dintre operele mai recente: Justin Hodea Sigheteanul, Iustin Tira, Alexandru Moraru, Dorinel Dani (ed.), Grai maramureşean şi mărturie ortodoxă: Preasfinţitul Episcop Justinian al Maramureşului şi Sătmarului la împlinirea vârstei de 80 de ani, Editura Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului, Baia Mare, 2001; Angela-Monica Jucan, Înaltpreasfinţitul Justinian Chira al Maramureşului şi Sătmarului – 90 – documentar bio-bibliografic, col. ,,Personalităţi maramureşene", Biblioteca Judeţeană ,,Petre Dulfu", Baia Mare, 2011; Bogdan Eduard, Iustinian, col. ,,Homo Religiosus", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2006; Idem, Convorbiri în amurg, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2006.

[2] Iată şi câteva dintre lucrările lui cele mai importante: Justinian Chira, Viaţa Preacuratei Fecioare Maria, Editura Episcopiei Ortodoxe Române, Cluj, 1948 (reeditată în 1986 şi 1999); Idem, Darurile Bisericii, Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe Române, Cluj-Napoca, 1983; Idem, Apel la conştiinţă şi raţiune, Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului, Cluj-Napoca, 1990; Idem, Drepturile copilului, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, Baia Mare, 1994; Idem, Harul şi adevărul, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, Baia Mare, 1996; Idem, Gând şi suflet românesc, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, Baia Mare, 1998; Idem, Lumină din lumina Naşterii şi Învierii Domnului, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, Baia Mare, 2006; Idem, Mănăstirea ,,Sfânta Ana" Rohia – monografie, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, Baia Mare, 2009; Idem, Mama şi copilul, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, Baia Mare, 2009; Idem, Cuvintele părintelui – un ghid al frumuseţii lăuntrice, ed. Radu Dorin Micu, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2009; Idem, Pagini de Pateric – Rohia, Editura Mănăstirii Rohia, ROhia, 2010; Idem, Colo-n sus în vremea aceea, Editura Mănăstirii Rohia, Rohia, 2010; Idem, La început de drum – 1990-2010, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, Baia Mare, 2010; Idem, Tinereţea – primăvara viaţii, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, Baia Mare, 2010; Idem, Iată mama ta, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, Baia Mare, 2011; Idem, Trei ierarhi, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, Baia Mare, 2011; Idem, Ştiinţă şi credinţă, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, Baia Mare, 2011; Idem, Andrei Şaguna, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, Baia Mare, 2011; Ioan Alexandru, Justinian Chira, Scrisori, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, Baia Mare, 2001.