'); #$title = ''; # echo($title); } else { echo ''; } ?>

Lucrarea, care a apărut în Editura Renașterea, având binecuvântarea Părintelui Mitropolit Andrei, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului, se constituie într-un istoric al Mănăstirii cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, de la Piatra Fântânele, județul Bistrița-Năsăud.

În scurtul său cuvânt așezat în deschiderea cărții, IPS Andrei arată că „Mănăstirea Piatra Fântânele merita o monografie bine alcătuită”, adică tocmai ceea ce au realizat cei doi autori, subliniind totodată „ținuta elegantă și profundă” pe care Părintele Protosinghel Gavril Horț, duhovnicul Mănăstirii și Maica Stareță Pamfilia Solcan au reușit să o dea preocupărilor spirituale și gospodărești din acest așezământ.

După cum arată autorii lucrării în Cuvântul înainte, materialul strâns de-a lungul timpului și folosit pentru alcătuirea acestui istoric a fost împărțit în șapte capitole precedate de un Cuvânt înainte și o Introducere, urmate de Concluziile finale și Bibliografia selectivă. Primul capitol analizează localitatea Piatra Fântânele din punct de vedere geografic www.mintohotel.co.uk și istoric. Cel de al doilea capitol, mult mai amplu ca întindere, se ocupă de etapele prin care a trecut așezământul, relevând perioadele: 1928-1960, când a fost mănăstire de călugări, redusă apoi între 1960 și 1990 la statutul de parohie, reînviată ca mănăstire de călugări în 1990, pentru a fi transformată în mănăstire de maici în 1995, statut pe care îl are până astăzi. Același capitol secund face și o trecere în revistă a viețuitorilor de la Piatra Fântânele, dintre ei remarcându-se câteva figuri ca: ieromonahul Vasile Luncan, primul stareț al mănăstirii, ieromonahii Ilarion Mariș, Dometie Manolache, Adrian Făgețeanu, protosinghelii Iustinian Petrinca și Gavril Horț (actualul duhovnic al mănăstirii).

Capitolul al treilea prezintă bisericile mănăstirii. În cazul celei vechi ni se dau date amănunțite legate de demersurile pentru găsirea unui teren adecvat, zidirea, zugrăvirea, împodobirea cu pictură și confecționarea iconostasului acesteia. Lucrările de la noua biserică a mănăstirii sunt prezentate și ele, cu stadiul în care au ajuns până la scrierea lucrării.

Bunurile mănăstirii, vechea și noua casă monahală uncc replica watches (parohială), casa duhovnicului, clopotnița, precum și cimitirele parohiei și ale mănăstirii sunt amănunțit analizate, pe baza documentelor păstrate în arhivă, în capitolul al patrulea al lucrării. În același capitol se vorbește și despre inspecțiile făcute mănăstirii de către autoritățile bisericești sau laice, începând cu anul 1933.

Un capitol aparte este dedicat activității pastoral-misionare și celei sociale. Din punct de vedere al misiunii, importante capitole ale activității viețuitorilor de la Piatra Fântânele se referă la păstorirea fostelor filii Ciosa (din 1959 până în 2005 când a devenit parohie de sine stătătoare) și Dornișoara (din 1932 până în 1970, când acest centru muncitoresc, situat pe teritoriul județului Suceava, a trecut sub jurisdicția Parohiei Poiana Stampei aparținătoare, la rândul ei, de Mitropolia Moldovei și Sucevei).

Cel de al șaselea capitol, consacrat activității culturale a mănăstirii se referă atât la biblioteca acesteia, cât și la înființarea școlii de stat din localitate, în 1932, prin stăruința starețului de la acea vreme, Vasile Luncan, cel care a funcționat o bucată de vreme și ca învățător. Alte activități culturale, desfășurate în ultimii ani la mănăstire, sunt și ele prezentate în continuare.

În fine, capitolul al șaptelea, expune activitatea religioasă și național-patriotică a viețuitorilor mănăstirii Piatra Fântânele, cu referire la amplasarea crucilor din Munții Călimani pe vârfurile Grui (1800 m altitudine, în anul 2005) și Pietrosul (2102 m altitudine, în anul 2010), apoi a Crucii – Monument din incinta mănăstirii (cu înălțimea de 31 de metri, ridicată pe vârful unei stânci în 2010) și a Crucii – Monument de pe vârful Munților Țibleș (1840 m altitudine, instalată în august 2014).

Valoarea lucrării care prezintă istoricul acestei mănăstiri din Munții Bârgăului constă în aceea că a fost alcătuită aproape în exclusivitate pe baza documentelor aflate în Arhiva Arhiepiscopiei Clujului, la Direcția județeană a Arhivelor Statului din Bistrița și din Arhiva Mănăstirii Piatra Fântânele. După cum precizează chiar autorii, dorința din care s-a născut cartea pe care o avem în față „a fost aceea de a aduce date necunoscute până acum în istoriografia românească despre această mănăstire, iar pe de altă parte, să corecteze anumite știri eronate cu privire la „istoricul” Mănăstirii Piatra Fântânele”. Demersul științific nu a fost lipsit de greutăți, întrucât pentru câțiva din anii perioadei analizate nu s-au găsit documente în nici una din arhivele cercetate. Dacă acele documente mai există, se poate ca ele să apară la lumină în viitor, ceea ce ar permite ca informațiile oferite până acum să poată fi completate cu unele noi.

Bogatul material documentar, căruia i se adaugă un mare număr de imagini (între care vechea clădire a mănăstirii, noua casă monahală, ierarhii Eparhiei Clujului: Nicolae Ivan, Nicolae Colan, Teofil Herineanu, Bartolomeu Anania și IPS Andrei Andreicuț), ne oferă o perspectivă complexă asupra istoricului și rolului mănăstirii-parohie din Pasul Tihuța, care de aproape nouă decenii veghează și zidește viața spirituală a credincioșilor bistrițeni și bucovineni de pe aceste meleaguri.

Imagini ale mănăstirii se găsesc și pe coperțile exterioare ale cărții. Pe prima față putem vedea noua clădire a casei monahale, în culori luminoase, sub albastrul impresionant al cerului, care se extinde și în partea superioară a copertei. Titlul scris cu litere albe, caligrafice, se așterne pe un fond închis. Pe coperta a patra se găsește o imagine de ansamblu a zonei, în care mănăstirea se integrează perfect, dominând totodată împrejurimile.