'); #$title = ''; # echo($title); } else { echo ''; } ?>

Rodnica și îndelungata activitate a părintelui profesor Vasile Gordon s-a concretizat într-un număr însemnat de volume pe care le-a publicat până acum. Într-un număr anterior al acestei reviste semnalam apariția unui îndrumător pentru tinerii preoți și teologi: „Vademecum omiletic. 100 de schițe pentru predici”. De această dată părintele vine în ajutorul clerului și al credincioșilor, deopotrivă, cu un volum de cateheze intitulat „Cateheze pastorale pe înțelesul tuturor”, volumul 2, apărut la editura Sophia în anul 2016. Primul volum, cu același nume, apăruse la aceeași editură, în anul 2012, în finalul cuvântului introductiv, autorul exprimându-și dorința de a vedea lumina tiparului și un al doilea volum în care „să continue cu răspunsurile privind aspectele practice ale vieții creștine din cadrul parohiei, dar să trateze și alte subiecte de interes misionar actual”[1].

După multă muncă și trudă dorința preacucerniciei sale s-a concretizat în cel de-al doilea volum al „Catehezelor pastorale”, ce cuprinde 50 de cateheze. Structura volumului de față este dată de tematica pe care catehezele o abordează. Astfel, în prima parte au fot adunate cateheze cu îndrumări pastoral-educative, în cea de-a doua subiectele tratate sunt din sfera dogmatică, iar în cea de-a treia parte, și cea mai extinsă se regăsesc catehezele pastoral-morale. Ultimele două capitole cuprind catehezele pastoral-misionare și cele pastoral-liturgice.

Prima parte a volumului cuprinde un număr de 10 cateheze centrate în jurul ideii de educație religioasă, privită ca mijloc prin care Dumnezeu, ca factor desăvârșit al educației, se descoperă tinerelor generații prin conlucrarea dintre preoți, profesori de religie și părinți. Tot aici găsim o cateheză în care părintele profesor trasează atitudinea pe care creștinii trebuie să o aibă față de politică.

Urmează 6 cateheze cu conținut dogmatic, acestea alcătuind partea a doua a cărții. Temele alese nu sunt unele abstracte, greu de înțeles, ci au legătură cu scopul pe care fiecare creștin ar trebuie să îl aibă, anume sfințirea vieții și implicit mântuirea. În acest sens părintele alege teme precum „Sfinții îngeri – slujitori ai lui Dumnezeu și prieteni ai noștri”, sau „Sfinții – prieteni ai lui Dumnezeu și ai oamenilor”.În contextul în care se scrie și se vorbește foarte mult despre persoanele ce au pătimit în închisorile comuniste părintele își intitulează o cateheză „Pătimitorii închisorilor comuniste din România vor fi canonizați?”, în care prea cucernicia sa oferă un răspuns acestei întrebări care este pe buzele multor creștini.

Cel mai extins capitol al acestui volum este cel de-al treilea, în care preacucerniciasa dezbate teme din sfera morală. Doar lecturând titlurile catehezelor ce și-au găsit locul aici, vom putea observa că alături de temele clasice de morală, precum virtuțile, întâlnim teme actuale, cum ar fi: inteligența emoțională sau educația vorbirii frumoase.

În penultima parte a cărții, părintele Vasile Gordon atinge o serie de subiecte care au stârnit îndelungi controverse și dispute în societatea românească. Aș aminti aici cateheza în care pledează pentru familia formată din bărbat și femeie, pe care o numește „familia după rânduială”, respingând totodată așa numitele familii LGBT, precum și cea referitoare la muzica rock, devenită subiect de dispută în urma incidentelor din clubul Colectiv. O caracteristică aparte a acestei cateheze este dată de inserarea unor mărturii venite din partea mai multor persoane cu statut social diferit: preot fost cântăreț de muzică rock, inginer, muzicolog, scriitor, actor sau elev de liceu.

Capitolul de final adună un umăr de șapte cateheze din domeniul liturgic.În aceste cateheze, părintele face referire la ținuta unui creștin, la modul de trăire al bucuriei oferite de sărbătorile creștine, explică simbolismul slujbei înmormântării sau descrie molitvele Sfântului Vasile cel Mare, accentuând rostul lor în viața unui creștin și evidențiind atitudinile și practicile greșite legate de această slujbă. Tot aici prea cucernicia sa încearcă să ofere un răspuns celor care se întreabă ce este mai bine: să îngropăm morții sau să îi ardem?

Lecturând cele 50 de cateheze cuprinse în acest volum ne dăm seama că autorul lor este preocupat ca toți creștinii să cunoască adevărul și profunzimea învățăturii creștine. Este ceea ce părintele profesor Dumitru Călugăr descrie ca fiind vocația catehetului, iar catehet adevărat, ideal, în viziunea lui „poate fi numai preotul care a simte în interiorul său îndemnul de a învăța cuvântul lui Dumnezeu; acel preot care nu întârzie a mărturisii cu toată puterea sufletului său: eu spre aceasta m-am născut, spre aceasta m-a trimis Dumnezeu în lume, ca să-i învăț și să-i cresc duhovnicește pe credincioșii mei, să desăvârșesc în ei caractere creștine, după chipul arătat nouă de Iisus Hristos”[2].

Așadar, indiferent de statutul pe care îl avem în Biserică, cele 50 de cateheze sunt extrem de folositoare, deoarece, citindu-le ni se vor clarifica anumite aspecte ce țin de doctrina creștină, de comportamentul pe care un creștin ar trebui să îl aibă și chiar unele subiecte de actualitate din societatea românească ce au legătură cu creștinismul în general și cu ortodoxia în special.

---

[1] Pr. Prof. Dr. Vasile Gordon, Cateheze pastorale pe înțelesul tuturor, vol. I, Ed. Sophia, București, 2012, p. 9.

[2] Dumitru Călugăr, Catehetica. Manual pentru Facultățile de Teologie, ed. Renașterea, Cluj-Napoca, 2005, pp. 153-154.