--- Ediţia online --- SUMAR: Numărul Ianuarie 2017, nr. 1 (321), an XXVIII (serie nouă)
Cronica
--- pagina: 10

Turneul Corului „Psalmodia Transylvanica” în Germania

de Bogdan Gabor
'); #$title = ''; # echo($title); } else { echo ''; } ?>

În perioada 9-16 Decembrie 2016, corul de cameră „Psalmodia Transylvanica” al Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, dirijat de către Pr. Prof. Univ. Dr. Vasile Stanciu, a colindat Diakonia Neuendettelsau din Germania. Această perstigioasă instituție socială a Bisericii Evanghelice a luat ființă în jurul anului 1854 la inițiativa preotului Wilhelm Löhe și din dorința sa de a ajuta persoanele aflate în suferință. La început a fost fondată o organizație de diaconițe care se pregăteau să îndeplinească munca și misiunea socială a Bisericii. În ziua de azi, principiile muncii diaconice din Neuendettelsau au la bază trei lucruri: creștinătatea, profesionalitatea și rentabilitatea. În prezent, instituția Diakoniei Neuendettelsau deține numeroase curți și azile pentru seniori, clinici medicale, centre de competență, școli cu pregătire generală, școli profesionale și academii de specialitate, școli pentru îngrijirea bolnavilor și a persoanelor în vârstă, grădinițe, creșe și întreține multe facilități și servicii pentru persoanele cu handicap, toate acestea răspândite în întreaga țară. De asemenea, Diakonia Neuendettelsau susține multe proiecte și legături internaționale în special cu România, Polonia și Ungaria.

Dacă privim crucea Diakoniei, observăm reprezentate pe această cruce faptele milei trupești pe care Mântuitorul Iisus Hristos Le-a lăsat Bisericii ca model de raportare a noastră față de aproapele nostru și implicit față de Dumnezeu. A sătura pe cel flămând și a da să bea celui însetat, a primi în casă pe cel străin, a cerceta pe cel bolnav și pe cel din temniță și a îngropa pe cel mort, toate acestea țin de misiunea pe care noi o avem față de aproapele nostru. Mântuitorul, după cum relatează Evanghelistul Matei în capitolul 25, este foarte clar cu privire la aceste fapte. Trebuie ca în fiecare persoană să-L vedem pe Hristos: „Adevărat zic vouă, întrucât ați făcut unuia dintr-acești frați ai Mei, prea mici, Mie Mi-ați făcut.”(Mt. 25,40) Desigur, la acestea se pot adăuga și faptele milei sufletești: a îndrepta pe cel ce a greșit, a învăța pe cel neștiutor, a da sfat bun celui ce stă la îndoială, a ne ruga pentru aproapele, a mângâia pe cel întristat, a suferi cu răbdare asuprirea și a întări și pe alții, a ierta pe cei ce ne-au greșit și a ne ruga pentru ei. Este de datoria sau responsabilitatea noastră morală să împlinim aceste fapte ale milei creștine în raport cu aproapele.

Aceasta a fost și misiunea corului Psalmodia Transylvanica în Germania, de a aduce, prin colindă, mângâiere, liniște și pace în sufletele și în inimile bătrânilor și copiilor bolnavi, aflați în unitățile Diakoniei Neuendettelsau, răspândite prin Germania. Așadar, colinda este și ea o misiune specială deoarece vestea nașterii Mântuitorului Hristos și mesajele care se transmit prin colindă, reușesc de fiecare dată să aducă bucurie și liniște pe fețele și în inimile celor părăsiți sau celor bolnavi.

Gazda noastră, Pr. Dr. Boloș Lucian, angajat al Diakoniei Neuendettelsau ca asistent spiritual și preot slujitor al parohiei ortodoxe Române din Ansbach, ne-a condus la unele din cele mai importante centre pentru vârstnici, copii și persoane cu demență, ca să le aducem acestor oameni încercați de suferință, colindul nostru tradițional românesc. Tot părintele Lucian ne-a făcut să înțelegem că acești oameni aflați pe patul suferinței, orfanii și cei neputincioși sunt adevărata comoară a Bisericii, așa cum spunea Sfântul Laurențiu, care și-a dedicat viața slujirii și ajutorării aproapelui. Ei sunt cu adevărat o comoară deoarece prin ei și prin milostenia față de aceștia, ne îmbogățim sufletește.

Colindele noastre tradiționale au umplut de lumină și căldură sufletele celor care ne-au primit cu bucurie. Dacă ar trebui să descriem cel mai impresionant și mai marcant moment al turneului din Germania, cu siguranță este acela când i-am colindat pe tinerii cu dizabilități grave, care se străduiau, după puterile lor, să pregătească o scenetă de Crăciun. Chiar dacă nu se puteau exprima, s-a putut citi pe fețele lor bucuria pe care colinda o aduce mereu în inimă. Astfel, prin colindă, am reușit să aducem un strop de mângâiere celor care au atât de multă nevoie de dragostea și de atenția noastră.

Este minunat să ne gândim, în special acum în preajma marelui praznic al Nașterii Domnului, la cei care se află în suferință și sunt singuri, oferindu-le măcar o colindă în dar și astfel, ne vom putea apropia mai mult de Hristos Domnul care se naște pentru toți în fiecare an.


'); #$title = ''; # echo($title); } else { echo ' '; } ?>
'); #$title = ''; # echo($title); } else { echo ' '; } ?>
'); } else { echo ' '; } ?>
'); #$title = ''; # echo($title); } else { echo ' '; } ?>
'); #$title = ''; # echo($title); } else { echo ' '; } ?>
'); #$title = ''; # echo($title); } else { echo ' '; } ?>
'); #$title = ''; # echo($title); } else { echo ' '; } ?>
'); #$title = ''; # echo($title); } else { echo ' '; } ?>
'); #$title = ''; # echo($title); } else { echo ' '; } ?>