--- Ediţia online --- SUMAR: Numărul Aprilie 2017, nr. 4 (324), an XXVIII (serie nouă)
Cronica
--- pagina: 4

A X-a ediţie a Congresului Naţional de Istorie a Presei la Cluj-Napoca

de Ierom. Maxim Morariu

În zilele de 31 martie şi 1 aprilie ale anului curent, la Cluj-Napoca s-a desfăşurat cea de-a zecea ediţie a Congresului Naţional de Istorie a Presei. Manifestarea, organizată de către Universitatea ,,Babeş-Bolyai” în parteneriat cu Mitropolia Ortodoxă Română a Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Eparhia Greco-catolică de Cluj-Gherla şi Asociaţia Română de Istorie a Presei, a fost intitulată: Tradiţii ale presei religioase din România.

Evenimentul a debutat vineri, 31 martie, începând cu ora 10, în Aula Magna a Universității clujene, cu cuvintele de bun-venit ale Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, ale domnului academician Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii, ale părintelui prof. univ. dr. Ioan Chirilă, preşedintele Senatului Universității, ale domnului conf. univ. dr. Emil Boc, primarul urbei clujene şi ale domnului Cătălin Negoiţă, preşedintele Asociaţiei Române de Istorie a Presei, care în alocuțiunile lor au salutat iniţiativa organizării acestui Congres, care i-a aparținut domnului prof. univ. dr. Ilie Rad - preşedintele comitetului de organizare al manifestărilor şi preşedinte de onoare al Asociaţiei pomenite -, au urat bun venit oaspeţilor din ţară şi din Republica Moldova şi au urat şedere plăcută invitaţilor. Apoi, în baza unei frumoase tradiţii, doamna conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan a acordat Premiul Naţional pentru Jurnalism „Nicolae Sever Cărpinişan“, domnului Horia Bădescu, reprezentat la manifestare de fiul dânsului, iar membrii fondatori ai Asociaţiei Organizatoare, alături de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, au primit diplome de onoare din partea ei.

A urmat apoi conferinţa inaugurală a domnului academician Ioan-Aurel Pop, intitulată: Reflectarea trecutului românilor în presa contemporană şi cea a părintelui profesor universitar dr. Ioan Chirilă, intitulată: Presa religioasă din Transilvania sec. XIX-XX şi receptarea Marii Uniri (cu accent major pe „Telegraful român”). Apoi, după masa de prânz, cei peste 70 de participanţi s-au împărţit pe şapte paneluri, unde au discutat despre istoria presei religioase, contribuţia unor personalităţi la dezvoltarea ei, rolul publicaţiilor eclesiastice ca reper spiritual, ştiinţific şi cultural, particularităţile ei culturale şi politice, limbajul acesteia şi evoluţia ei de-a lungul timpului, dar şi relaţia ei cu mediul online, precum și alte aspecte similare. Profesori din toate marile universităţi ale ţării, de la Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Sibiu, Constanţa, Galaţi, Oradea, Alba-Iulia sau Reşiţa, dar şi de la diferite instituţii şcolare, muzeale sau de presă şi de la centre universitare din Republica Moldova, s-au reunit în cadrul acestei manifestări, împărtăşind rezultatele muncii lor şi purtând discuţii ample şi constructive cu colegii de breaslă din alte centre sau cu specialiştii de la catedră.

Apoi, începând cu ora 18 au avut loc adunarea Generală a Asociaţiei Române de Istoria Presei, discutarea unor chestiuni organizatorice, prezentarea de către părintele dr. Florin-Cătălin Ghiț a revistei Tabor, întemeiată de Mitropolitul Bartolomeu Anania, care a aniversat 10 ani de apariţie lunară neîntreruptă, iar la final a urmat o prezentare a publicaţiilor participanţilor.

Sâmbătă, invitaţii au participat la o excursie documentară la mănăstirile de la Nicula şi Rohia, unde au beneficiat de un ghidaj profesionist şi au descoperit două vetre de o importanţă primordială pentru istoria spiritualităţii ardelene.

Cea de-a zecea ediţie a Congresului Naţional de Istorie a Presei, ale cărui lucrări se vor publica în curând şi care a fost, pentru prima dată dedicat publicisticii religioase s-a constituit aşadar, după cum am încercat să arătăm şi, după cum au afirmat participanţii la manifestare, într-un frumos eveniment de înaltă ţinută academică, ce a reunit specialişti din toate marile centre din ţară şi străinătate şi a creat cadrul unor discuţii constructive, atât cu valenţe evaluative, cât şi cu scopul de a contribui la publicistica revuistică ulterioară din acest spaţiu.