'); #$title = ''; # echo($title); } else { echo ''; } ?>

Facultatea de Teologie Ortodoxă și Centrul de Studii Nomocanonice al Universității Babeș-Bolyai, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte și al Centrului Ortodox de Studii și Cercetări „Dumitru Stăniloae”, Paris, au organizat în perioada 26-28 aprilie 2017, cu binecuvântarea IPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, conferința internațională intitulată „Sfântul și Marele Sinod - eveniment eshatologic sau normalitate canonică?”.

În cadrul acestei manifestări academice au fost prezentate și dezbătute principalele aspecte legate de deciziile Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe care a avut loc în insula Creta, în perioada 19-26 iunie 2016.

După un moment marcat de Corala „Psalmodia Transilvanica”, prin interpretarea unor cântări pascale, Preacucernicul Părinte Decan Pr. Prof. Universitar Dr. Vasile Stanciu, în calitate de gazdă, a mulțumit invitaților pentru prezență și a subliniat angajamentul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca în a sprijini corecta receptare a acestui eveniment istoric și pentru a-i ajuta pe studenții și clericii formați în această instituție să înțeleagă importanța manifestării comuniunii la nivelul Bisericii întregi.

Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Andrei, în calitate de Profesor al Facultății și arhipăstor, membru al Delegației Patriarhiei Române la Sfântul și Marele Sinod, în cuvântul de binecuvântare a arătat că părinții sinodali, prin mărturia comuniunii și prin documentele adoptate, au păstrat credința dată „odată pentru totdeauna”, împlinind chemarea Sfântului Apostol Iuda (cf. Iuda 1, 3).

Părintele Prof. Univ. Dr. Ioan Chirilă, Președintele Senatului Universității „Babeș-Bolyai”, a transmis mesajul de salut al D-lui Rector Academician Ioan-Aurel Pop și a subliniat importanța pe care o acordă Universitatea activităților centrelor de cercetare și inițiativelor care ancorează activitatea academică în realitatățile cu care societatea și instituțiile ei ei se confruntă.

În cuvântul introductiv al Conferinței, Părintele Conf. Univ. Dr. Patriciu Vlaicu a subliniat faptul că Sfântul și Marele Sinod, eveniment pregătit pe durata a mai bine de 100 de ani, este rezultatul manifestării coresponsablității Bisericilor Autocefale față de provocările cu care se confruntă Biserica Ortodoxă în contextul actual. Această conferință se înscrie în procesul complex de comunicare și receptare, specific vieții sinodale.

Prima sesiune a fost dedicată înțelegerii modului în care Bisericile autocefale au participat la pregătirea Sfântului și Marelui Sinod precum și clarificărilor legate de modul de deliberare. Părintele Profesor Univ. Dr. Viorel Ioniță, membru în delegația Bisericii Ortodoxe Române, atât în întrunirile pregătitoare, cât și la lucrările Sfântului și Marelui Sinod, a prezentat modul în care Bisericile autocefale au participat la elaborarea documentelor dezbătute de Sinod. În decursul timpului, toate Bisericile autocefale și-au adus contribuția la clarificarea tematicilor. Sfântul și Marele Sinod a fost cadrul de precizare a ultimelor formulări prin dezbatere și adoptare.

Preacucernicul Părinte Profesor Alexander Rentel, de la Seminarul Sf. Vladimir din New York, a făcut o analiză a regulei consensului, din perspectivă canonică, subliniind nuanțele terminologice legate de consens și unanimitate și importanța corectei înțelegeri a acestor noțiuni și a implicațiilor pentru viața sinodală a Bisericii.

Cea de-a doua sesiune a fost dedicată înțelegerii modalităților în care sistemul sinodal se manifestă în Biserica Ortodoxă și a modului în care au evoluat ideile în documentele finale. Referatul Părintelui Profesor Constantin Rus, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Arad, a pus în evidență diferitele tipuri de structuri sinodale ale Bisericii Ortodoxe și modul în care acestea sunt înțelese din perspectiva dreptului canonic.

Părintele Conf. Univ. Dr. Irimie Marga, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, a adus în atenție contribuția Părintelui Profesor Liviu Stan la pregătirea Sfântului și Marelui Sinod, calificând și clarificând principalele noțiuni în viziunea acestuia. Faza de receptare a lucrărilor acestui Sinod va fi cea care-l va așeza în una din categoriile consacrate ale manifestărilor sinodale.

Părintele Profesor Andrezj Kuzma, din Warsovia, Polonia a prezentat evoluția ideilor în cadrul documentelor care privesc viața internă a Bisericii. În această contribuție au fost puse în evidență principalele nuanțe care s-au dezvoltat de la etapele pregătitoare până la întrunirea Sfântului și Marelui Sinod. Preacucernicia sa a subliniat preocuparea avută în cadrul procesului pregătitor pentru a nu lăsa semne de îndoială față de rigoarea credinței Bisericii Una, Sfântă Sobornicească și Apostolică.

Prin sesiunea a III-a s-a început analiza Documentelor Sfântului și Marelui Sinod. Documentul privind importanța postului a fost abordat de Precuviosul Părinte Lector Veniamin Goreanu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București și de Dl. Conf. Univ. Dr. Rastko Jovic, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Belgrad. Prima analiză a Părintelui Lector Dr. Veniamin Goreanu a prezentat modul în care practica postului s-a dezvoltat în Biserică și a adus în atenție unele decizii sinodale ale Bisericii Ortodoxe Române prin care a fost consolidată buna înțelegere a legăturii dintre post și viața duhovnicească, luând în considerare condițiile particulare în care se află anumite persoane. Preacuvioșia Sa a arătat că documentul Sfântului și Marelui Sinod nu face alceva decât să precizeze și să susțină aspectele pastorale legate de post, pe care Bisericile autcefale le trăiesc deja.

În al doilea referat pe această temă, Dl Rastko Jovic, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Belgrad, a subliniat faptul că postul, ca practică propusă și valorizată de Biserică, trebuie să fie înțeles în complexitatea lui, și nu ca o obligație formală. Domnia sa a atras atenția asupra faptului că anumite formulări imperative riscă să evidențieze nuanțe care ar putea să ducă în timp la o neînțelegere a raportului dintre ceea ce Biserica propune și modul în care credincioșii asumă liber rânduiala.

Documentele privind autonomia și diaspora au fost analizate de Pr. Conf. Univ. Dr. Patriciu Vlaicu, care a subliniat modul în care cele două documente sunt în conexiune cu temele autocefaliei și dipticelor. În această analiză a fost subliniat faptul că documentele încadrează autonomia în interiorul Bisericilor autocefale, singurele competente să o confere. Părintele P. Vlaicu a evidențiat faptul că autonomia trebuie să fie înțeleasă ca o recunoaștere a unei maturități ecleziale a Bisericii din regiunea respectivă și că evitarea asumării evoluției de la autonomia bisericească la autocefalie poate provoca unele convulsii care pot duce la conflicte jurisdicționale dăunătoare comuniunii. Pentru situațiile excepționale, documentul evidențiază rolul de mediator al Patriarhului Constantinopolului, vector de consens, care trebuie să-și exercite misiunea în conformitate cu practica panortodoxă în vigoare. Această practică este evidențiată de canonul 34 apostolic, care încadrează funcția primațială în regula consensului. Documentul privind Diaspora constată complexitatea contextului contemporan și nevoia ca această realitate, de răspândire a credincioșilor ortodocși dincolo de limitele teritoriale consacrate ale Bisericilor autocefale, să fie gestionată cu preocupare pastorală dar și cu atașament față de coerența canonică. Diferențele de opinie privind încadrarea canonică a disponibilității pastorale trebuie să fie depășite prin valorizarea Adunărilor Episcopale din fiecare regiune. Documentul Sinodului lasă posibilitatea proclamării unor Biserici autonome în Diaspora, dacă acest lucru este asumată de toate Bisericile Ortodoxe autocefale, în conformitate cu aceeași practică panortodoxă.

Cea de-a IV-a sesiune a fost dedicată documentului Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine și a documentului Taina Cununiei și impedimentele la aceasta. În cadrul primei intervenții Părintele Lector Universitar Dr. Cristian Sonea a prezentat diferitele forme de dialog în care Biserica ortodoxă este implicată și a evidențiat modelul de dialog propus de documentul Sfântului și Marelui Sinod. Este important să se înțeleagă că dialogul realizat pe temeiul credinței ortodoxe nu poate fi catalogat nicidecum drept un ecumenism ideologic, fiind vorba de o mărturie responsabilă a Ortodoxiei.

Preacuviosul Părinte Lector Universitar Dr. Nathanael Neacșu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași a subliniat importanța rigorii terminologice în documentele sinodale și a arătat că valorizarea dialogului pe fundamente ortodoxe trebuie să fie o preocupare atât a ierarhiei și clericilor în general, cât și a mediului academic, pentru a-i sprijini pe toți credincioșii în înțelegerea adevăratei valori a dialogului ancorat în mărturisire ortodoxă.

Cea de-a treia intervenție a acestei sesiuni, a fost consacrată documentului privind Familia și impedimentele la căsătorie. În referatul prezentat, Dl Lector Universitar Dr. Iulian-Mihai Constantinescu a subliniat cele mai importante aspecte legate de modul în care documentul privind Taina Cununiei și impedimentele la aceasta a evoluat de la perioada pregătitoare la lucrările Sfântului și Marelui Sinod. În privința căsătoriilor intercreștine și interreligioase, documentul sinodal este mai restrictiv decât cel din etapele pregătitoare, subliniind acrivia canonică prin care acestea sunt interzise, dar prevăzând că fiecare biserică autocefală are competența de a decide în legătură cu modul de asumare a iconomiei față de toate impedimentele. A fost subliniată și nevoia ca Biserica Ortodoxă să se implice în consolidarea valorilor creștine inclusiv la nivelul legislației civile actuale.

Cea de-a cincea sesiune a inițiat abordarea problematicii receptării Sfântului și Marelui Sinod. Dl Asistent Univ. Răzvan Perșa a evidențiat, cu trimiteri bibliografice precise, că în decursul istoriei încadrarea sinoadelor într-o categorie sau alta nu era în funcție de numărul participanților, ci de importanța deciziilor pentru viața Bisericii. Pe de altă parte, au fost aduse în atenție citate care dovedesc că persoanele ce contestă vehement formulările din documentul privind dialogul cu celelalte biserici și comunități creștine au folosit ele însele noțiunile pe care acum le contestă. De exemplu, formularea din documentul 6 care acceptă denumirea de biserică în accepțiune istorică a fost precizată în 1986 de însuși Pr. Prof. Theodor Zizis, unul dintre cei mai înverșunați contestatari ai folosirii acestei noțiuni în documentul oficial. În continuare, referatul a pus în evidență faptul că Sfântul și Marele Sinod nu a ieșit din cadrele deja statornicite de Sfinții Părinți și de Tradiția canonică pentru manifestările sinodale.

În al doilea referat al acestei sesiuni, Părintele Lector Univ. Dr. Emilian-Iustinian Roman a subliniat aspectele disciplinare legate de dezbaterile pe marginea documentelor Sfântului și Marelui Sinod, făcând referire la importanța corectei înțelegeri a raportării la Tradiția canonică și la prevederile statutare și regulamentare. Arhiepiscopia Iașilor a constatat cu durere că unii clerici au ieșit din comuniunea eclezială prin nepomenire, dar chiar dacă deciziile de constatare a acestei separări pronunță oprirea de la slujire, este lăsată posibilitatea reintegrării în slujire dacă persoanele în cauză vor reveni asupra deciziei lor de a rupe comuniunea cu Biserica Ortodoxă Română.

În ultima sesiune, dedicată receptării Sinodului din Creta de către Bisericile Autocefale, Părintelui Profesor Dr. Alexei Kshutashvili de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Tbilisi, Georgia, a prezentat aspectele care au fost luate în considerare de Biserica Georgiei pentru a decide neparticiparea la Lucrările Sfântului și Marelui Sinod, iar Conf. Dr. Panteleimon Kalaitzidis a făcut o analiză a nivelului de receptare a Sfântului și Marelui Sinod în Bisericile Ortodoxe autocefale.

După convocarea Sfântului și Marelui Sinod, Biserica Georgiei a formulat unele amendamente la documentele finale și a desemnat membrii delegației, dar în ultimele zile a luat decizia de a nu participa. Motivul principal al acestei neparticipări este absența de la Sinod a altor Biserici autocefale. În ceea ce privește problema căsătoriilor mixte, conferențiarul a evidențiat că Biserica Georgiei nu contestă competența Bisericilor autocefale de a decide liber în privința aplicării iconomiei, inclusiv la căsătoriile mixte, dar nu dorește ca documentul să le menționeze. Din acest motiv a acceptat inițial participarea la Sinod, deși nu semnase documentul privind Familia. Biserica Georgiei a semnat documentul privind dialogul Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine deoarece ea nu respinge dialogul, rămânând angajată în dialogurile cu celelalte biserici.

Ultima intervenție, cea a D-lui Panteleimon Kalaitzidis, a adus în atenție stadiul general actual al receptării Sfântului și Marelui Sinod, subliniind aprecierile dar și dificultățile de comunicare și asumare aduse în atenție de personalități marcante din diferite Biserici autocefale.

Fiecare sesiune de comunicări a fost urmată de dezbateri foarte deschise, în cadrul cărora s-au făcut observații și referiri în legătură cu referatele susținute, dar și față de celelalte documente neabordate prin rapoarte distincte.

Concluziile generale care s-au evidențiat în urma prezentărilor și dezbaterilor ce au avut loc pe parcursul celor trei zile ale conferinței sunt:

· Sfântul și Marele Siond și documentele adoptate se încadrează întru totul în tradiția dogmatică și canonică a Bisericii Ortodoxe.

· Sinodalitatea trebuie valorizată în toată complexitatea ei, fiind cadrul de rezolvare a tuturor problemelor cu care se confruntă Biserica.

· Comunicarea susținută și coerentă atât din punct de vedere doctrinar, cât și canonic, este deosebit de importantă în procesul de receptare a Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe.