'); #$title = ''; # echo($title); } else { echo ''; } ?>

Tocmai prin faptul că gravitează în jurul începutului și sfârșitului vieții umane, realizările fără precedent din domeniul biotehnologiilor medicale la care asistăm astăzi, cu uimire dar și cu îngrijorare, ridică nenumărate probleme de natură morală sau etică. Tehnologiile moderne de procreare, ingineria genetică, contracepția, donarea de organe sau eutanasia – pentru a aminti doar câteva dintre acestea – nu sunt, din punct de vedere moral, niște simple și neutre acțiuni medicale. Dimpotrivă. Adesea, ele solicită angajarea umană în întregime și sfârșesc, nu de puține ori, prin a bulversa sensibilitățile atât la nivel personal cât și comunitar. Acesta este motivul pentru care, în ultimele cîteva decenii, bioetica s-a dezvoltat ca o nouă știință care analizează și evaluează implicațiile etice ale progeselor care rezultă din aplicarea inovațiilor tehnologice în mediul medical. La nivel mondial, medici, sociologi, psihologi sau filosofi sunt invitați pentru a se pronunța și a oferi răspunsuri pertinente asupra acestor probleme spinoase disputate bioetic și care vizează direct sau indirect valoarea vieții umane.

La rândul lor, toate marile confesiuni creștine nu au rămas impasibile față de dezbaterile bioetice în cauză și au emis documente oficiale în care își expun credința și punctul lor de vedere. Mai mult, pentru a rămâne la același mediu creștin interconfesional, interogațiilor bioetice le sunt dedicate astăzi nenumărate simpozioane sau manifestări științifice, cursuri de specialitate, școli de vară sau alte diverse activități culturale, educaționale, de informare.

Recent, în perioada 12-18 iunie 2017, sub auspiciile Universității din Viena și ale Facultății de Teologie Catolică din cadrul acesteia s-a desfășurat Școala de Vară cu titlul Ecumenical and interreligous approaches to Bioethics, sub coordonarea doamnei profesoare Sigrid Müller, decan și profesor de teologie morală la faimoasa facultate vieneză. Evenimentul, suportat financiar de către Central European Exchange Program from University Studies (CEEPUS), a adunat laolaltă mai mulți profesori de teologie morală și bioetică precum și studenți din mai multe țări ale Europei Centrale și de Est. Astfel, au participat profesori, respectiv studenți din țări precum Austria, Slovenia, Ungaria, Polonia, Serbia și România.

Din partea Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca a participat părintele profesor Ștefan Iloaie, titularul disciplinei de Teologie Morală. La acest eveniment cultural cu caracter interconfesional, domnia sa a susținut următoarele prelegeri: An Orthodox Approach to Bioethics; Bioethical questions: Do the Christian confessions argue differently; Bioethics in the Public Square. Perspectives from Romania and Slovenia (ultimele două reprezentând o discuție la masă rotundă și un curs moderate împreună cu prof. Ștefan Tobler – Sibiu și Roman Globokar – Ljubljana).

În ceea ce privește cursurile pe care bursierii școlii de vară le-au audiat la Viena, unele au urmărit familiarizarea acestora cu diferitele perspective interconfesionale și interreligioase (abordarea islamică) asupra bioeticii. Altele au adus în atenția cursanților aspecte curente cu privire la receptarea întrebărilor și problemelor bioetice la nivelul dezbaterii și deciziei politice în țări precum România sau Slovenia. În sfârșit, au fost și prelegeri care au evidențiat modul în care aceeași problematică bioetică se reflectă în anumite opere literare contemporane (de exemplu prelegerea The Bioethics of Gilead – Religion, Gender and Politics in Margaret Atwood’s Fiction, susținută de prof. Gustav Kovacs – Pesc, Ungaria).

Dincolo de conștientizarea perspectivelor specifice fiecărei confesiuni creștine pe plan bioetic, scopul ultim al acestei școli de vară a vizat identificarea unui consens transconfesional asupra diferitelor întrebări de natură bioetică ce ridică acute probleme de conștiință și reclamă răspunsuri teologice nemijlocite.

Nu în ultimul rând, pentru a îmbina utilul cu plăcutul, cursanții au avut posibilitatea de a vizita Universitatea vieneză, de a participa la o Liturghie la celebrul Stephansdom și o procesiune organizată cu ocazia unei sărbători catolice sau de a vizita biserica ortodoxă greacă din Viena.