'); #$title = ''; # echo($title); } else { echo ''; } ?>

Profesor al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, scriitor[1] şi editor al unor periodice prestigioase, blogger[2] şi filosof, profesorul Sandu Frunză este totodată şi un om puternic preocupat de religie şi mistică.

Fin analist al gândirii părintelui Dumitru Stăniloae, dânsul s-a orientat în ultima vreme şi asupra unor teme precum relaţia dintre teologie şi fundamentalism, sau dintre religie şi mass-media. Analizele sale, ce îmbină aspecte de filosofie, teologie şi jurnalism sunt cu certitudine transdisciplinare şi de actualitate, fapt ce explică buna receptare, intensa recenzare şi citare a lor în mediile de specialitate. Între lucrările recente ce-i poartă semnătura, se numără şi cea de-a doua ediţie a volumului: Fundamentalismul religios şi noul conflict al ideologiilor, apărută în cadrul colecţiei „Şcoala ardeleană de filosofie", la editura Şcoala Ardeleană din Cluj-Napoca, în anul 2015. Parte a unui proiect mai vechi, ea vede acum din nou tiparul într-o formă îmbogăţită şi updatată, suscitând deja aprecierile publicului cititor.[3]

În capitolul introductiv (p. 9-14), autorul prezintă motivaţia cercetării şi realizează o frumoasă prezentare diagnostică a situaţiei lumii contemporane. El ţine de asemenea să sublinieze privitor la volumul pe care îl aduce în faţa cititorilor faptul că:

„Cartea de față cuprinde un capitol despre ideologie ca religie secularizată deoarece am dorit să arăt că, așa cum ideologia se transformă într-o religie secularizată în mai multe mişcări ideologice ale secolului XX, religia tinde astăzi, în tot mai mare măsură, să devină o ideologie religioasă practicată de o serie de grupuri radicale ce se autodefinesc drept mișcări de renaștere religioasă. Dintre mișcările reprezentative pentru modul în care ideologia se substituie religiei ca suport al construcţiei identitare, al modelării vieţii şi acţiunii, m-am oprit asupra marxismului pentru a corela situația sa cu cea a fundamentalismului. În timp ce marxismul funcționează ca o religie secularizată, fundamentalismul se dovedește a fi o ideologie religioasă” (p. 11).

Acest aspect, interesant atât ca abordare, cât şi din perspectiva conţinutului, va fi ulterior detaliat în paginile următoare. De altfel, el nu este singurul inedit, care frapează prin modul direct în care este abordată o problemă importantă în peisajul contemporan. Segmentat în cinci părţi mari, volumul prezintă în cadrul celei dintâi aspecte privitoare la construcţia simbolică a identităţii (pp. 15-50). În texte ce seamănă ca abordare cu cele ale lui Mircea Eliade, fiind însă mult actualizate, profesorul Sandu Frunză se foloseşte de aspecte isagogice privitoare la mit, definindu-l şi relaţionându-l cu ideea de trăire simbolică, sacru, ideologie, religie şi identitate. Apoi, în cea de-a doua parte (pp. 51-122), discursul este frumos direcţionat înspre chestiuni de actualitate. Printr-un frumos joc de cuvinte, autorul îşi rezumă demersul, arătând că este dedicat analizei ideologiei ca religie secularizată şi religiei ca ideologie. Amplele incursiuni filosofice duc toate înspre o temă centrală, aceea a marxismului, pe care îl analizează, vorbind despre modul în care contribuie el la recuperarea religiozităţii şi imaginarului. Cu precizia unui doctor ce foloseşte un bisturiu pentru a pătrunde în profunzimea unor ţesuturi şi a identifica o formaţiune tumorală, filosoful clujean alunecă dinspre discursul filosofic înspre cel religios, vorbind despre fundamentalism, pe care îl defineşte într-un mod cu totul corect, ca ideologie.

În ciuda predilecţiei sale înspre sfera filosoficului, el înţelege importanţa tradiţiei religioase şi ţine să realizeze o clară distincţie între ea şi termenul mai-sus menţionat (pp. 101-108), după care încearcă să plaseze cronologic fenomenul înţeles astăzi prin intermediul acestui termen, circumscriindu-l modernităţii (fără a-i neglija însă formele arhaice). Odată realizate aceste precizări, analiza continuă în cea de-a treia parte a lucrării (pp. 123-162), cu o amplă analiză a principalelor aspecte privitoare la fundamentalismul creştin. Folosindu-se de cărări deja bătătorite, el defineşte acest fenomen prezentând modul în care se amprentează el asupra moralei, biopoliticii şi altor aspecte similare.

Apoi, dinspre general, analiza se îndreaptă înspre evidenţierea unor aspecte particulare, specifice unor anume cadre religioase. Astfel, în vreme ce, în cadrul părţii a patra se referă la fundamentalismul iudaic (pp. 163-250) şi cel islamic (pp. 251-306). Nici aspecte ce pot fi, în anumite contexte generatoare de manifestări fundamentaliste, din spaţiul creştin contemporan, nu sunt neglijate. Aşa se face că, în ultima parte a lucrării (p. 307-396), probleme precum raportul dintre religie şi naţionalism religios sau statul de drept şi multicultural şi relaţia lui cu Biserica naţională, sunt expuse şi analizate într-un mod serios şi obiectiv. În plus, dorind să pătrundă adânc în contextul spaţial-naţional din care scrie, realizează şi o prezentare a tendinţelor fundamentaliste principale ce pot fi regăsite în contextul românesc.

Lucrarea profesorului Sandu Frunză, un amplu şi interesant tratat dedicat fundamentalismului religios şi plăgilor lui, se constituie aşadar într-o lectură utilă şi necesară. Ca oameni ce ne izbim adesea de un fundamentalism ale cărui roade se numără în vieţile omeneşti distruse, trebuie cu certitudine să înţelegem acest fenomen şi să descoperim modalităţi de a-l contracara. Ca membri ai unei Biserici ce nu duce nici ea lipsă uneori de tendinţe fundamentaliste, trebuie să monitorizăm acest fenomen şi să evităm evoluţia lui în direcţii ce ne-ar putea periclita dreptul la libera practicare a credinţei. Lecturând acest volum identificăm cel puţin câteva dintre resorturile esenţiale, fundamental valabile ale fenomenului şi totodată, descoperim soluţii în lupta cu provocările pe care le iscă ele.

---

[1] Autor sau editor al unor volume precum: Sandu Frunză, Experienţa religioasă în gîndirea lui Dumitru Stăniloae. O etică relaţională, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001; Idem, Ethical Reconstruction of Public Space through Rethinking of the Relationship among Philosophy, Religion and Ideology, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2013; Idem, Advertising constructs reality. Religion and advertising in the consumer society, Editura Tritonic, Bucureşti, 2014; Idem, Comunicare simbolică și seducție. Studii despre seducția comunicării, comportamentul ritualic și religie, Editura Tritonic, Bucureşti, 2014; Idem, Publicitatea și administrația publică sub presiunea eticii, Editura Lumen, Iaşi, 2015; Idem, Advertising and Administration Under the Pressure of Ethics, Editions de la SUERS, Les Arcs, 2014; Idem, Comunicare etică şi responsabilitate socială, Editura Tritonic, Bucureşti, 2011; Idem, Ethical Communication and Social Responsibility, Lap Lambert Academic Publishing, Saarbruchen, 2013; Idem, Dumnezeu şi Holocaustul la Elie Wiesel. O etică a responsabilităţii, Editura Contemporanul, Bucureşti, 2010; Idem, Filosofie şi iudaism, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006; Idem, Fundamentalismul religios şi noul conflict al ideologiilor, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003; Idem, Iubirea şi Transcendenţa. O introducere la problema spaţiului median al experienţei religioase în Iudaism şi Creştinismul Răsăritean, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999; Idem, O antropologie mistică. Introducere în gîndirea Părintelui Stăniloae, Editura Omniscop, Craiova, 1996; Sandu Frunză, Mihaela Frunză (coord.), Religion, Culture and Ideology in America, Editura Tritonic, București, 2012; Sandu Frunză, Mihaela Frunză (coord.), Criza instituţională a filosofiei, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010; Sandu Frunză, Mihaela Frunză, Essays in honor of Moshe Idel, Editura Provopress, Cluj-Napoca, 2008.

[2] Cf. https://frunzasandu.wordpress.com/ (accesat 12. 11. 2017).

[3] Fapt reliefat de recenziile de care a beneficiat deja acest volum. A se vedea: Lucian-Zeev Herșcovici, Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor (Religious fundamentalism and new conflict of ideologies), în Polis, V (2017), nr. 1 (15); Elena Ciobanu, „Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor”, în Ateneu, LIV (2017), nr. 570, p. 21; Iulia Medveschi, ”Fundamentalismele religioase și„alterarea” sferei comunicării politice”, în Tribuna, serie nouă, XV (2016), nr. 329, p. 5; Mirela Mărcuț, „Religious Fundamentalism and the New Conflict of Religions,” în Analele Universităţii din Oradea. Relaţii Internationale şi Studii Europene (RISE), VII (2015), p. 271-274; Ioana-Roxana Havrici, "Sandu Frunză, Religious Fundamentalism and the New Conflict of Ideologies", în Journal for the Study of Religions and Ideologies, II (2003), nr. 6, p. 200-202.