--- Ediţia online --- SUMAR: Numărul Mai 2013, nr. 5 (277), an XXIV (serie nouă)
Filocalia - supliment
--- pagina: 14

Pelerinaj la mănăstirile din Moldova

de Iulia Anamaria Mureşan

În perioada 12-14 aprilie, ASCOR Cluj a organizat un pelerinaj la mănăstirile din partea de Est a ţării, la care au participat 26 de persoane.

În prima zi ne-am bucurat de o mare varietate de picturi murale deosebite la mănăstirile Moldoviţa, Suceviţa, Humor şi Voroneţ. Acestea ne-au rămas în amintire ca fiind mănăstirile pictate în culorile curcubeului: galben la Moldoviţa, verde la Suceviţa, roşu la Humor şi celebrul albastru de la Voroneţ. De asemenea, nu putem uita de ilustraţiile Judecăţii de apoi pictate chiar la intrarea în biserică, pentru a-i aminti omului de acele momente decisive pentru viaţa sa din veşnicie, după cum ne explicau maicile ghid, şi cu atât mai puţin de Scara Raiului de la Suceviţa sau de arborele lui Iesei de la Humor, unde „floarea ce iese din coasta lui Iesei e sub formă de potir şi fiecare Sfânt din arbore stă pe câte o floare sau mlădiţă” conform relatării detaliate oferite de Maica Elena.

Am fost cazaţi la Mănăstirea Probota, a cărei biserică avea, de asemenea, pictură murală exterioară. De acolo am pornit, a doua zi, spre Mănăstirea Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, unde am avut şansa să ne închinăm la moaştele Sfântului, iar apoi ne-am îndreptat spre Iaşi, la Cuvioasa Parascheva. În capitala Moldovei am fost primiţi de membrii din ASCOR Iaşi, care ne-au oferit o masă caldă, după ce ne-au întâmpinat cu colac şi sare. Împreună cu ascoriştii ieşeni am mers la Biserica Sfinţii Trei Ierarhi, unde se află moaştele Sfantului Vasile cel Mare (mandibula) şi despre care am aflat că a fost construită pentru a fi „racla” moaştelor Cuvioasei Parascheva. În drum spre acel loc, am trecut pe lângă mormântul Mitropolitului Iosif Naniescu, ce urmează a fi canonizat. Am vizitat, de asemenea, şi Mănăstirea Golia, locul unde a slujit Ion Creangă şi în apropierea căruia locuia.

La Mănăstirea Cămârzani am avut ocazia să vedem un fenomen neobişnuit: de-a dreapta şi de-a stânga mormântului PS Ghreasim Putneanul, despre care maica ghid ne-a spus că a dus o viaţă sfântă, au crescut doi copăcei – unul cu două tulpiniţe, iar celălalt cu trei, amintind de dicher şi tricher.

La mănăstirea Sihăstria, unde am fost cazaţi a doua seară, grupul a avut şansa să guste puţin din amintirea Părintelui Ilie Cleopa, a cărui chilie a fost deschisă vizitelor, şi a Părintelui Paisie Olarul, ale cărui obiecte (ochelari, metaniere etc.) erau expuse în chilia de vis-a-vis.

Pelerinajul a continuat spre Mănăstirea Secu, unde ne-am închinat la moaştele Sfântului Mitropolit Varlaam al Moldovei, iar la Neamţ am plecat capetele la moaştele Sfântului necunoscut (despre care se crede că e Sfântul Paisie Velicicovski) şi la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Pe aleea ce duce spre biserică am putut observa o placă albă peste locul unde au fost descoperite sfintele moaşte.

La mănăstirea de călugări Petru Vodă am avut ocazia să ne închinăm la mormântul Părintelui Gheorghe Calciu, lângă care se afla şi cel al poetului Radu Gyr, iar la Mănăstirea Petru Vodă de maici am ajuns mai spre seară. Dat fiind că se apropia ora rugăciunii, o maică a început să bată toaca. Prima bătaie a străpuns liniştea văzduhului, trezindu-l, parcă, la viaţă, la ascultare şi priveghere; o şoaptă gravă ce trezeşte conştiinţa. Maica a aşteptat, parcă intenţionat, ca ecoul primei bătăi să răsune în tihnă câteva secunde. Ritmul bătăilor era din ce în ce mai rapid, apoi a început bătaia clopotului. Începuse Pavecerniţa, iar grupul trebuia să se îndrepte spre autocare, pentru a reveni acasă.

Pe tot parcursul pelerinajului, bucuria şi voia bună au fost bune tovarăşe de drum, iar cântecele închinate lui Dumnezeu, Maicii Domnului şi Sfinţilor au împodobit în chip plăcut atmosfera de comuniune frăţească. De asemenea, nu au lipsit nici relatările despre ajutorul pe care ni l-au dat Sfinţii în diverse situaţii şi nici bucuria de a asculta astfel de mărturii.