--- Ediţia online --- SUMAR: Numărul Aprilie 2015, nr. 4 (300), an XXVI (serie nouă)


Cuvântul Ierarhului
--- pagina: 1-2

„ÎNVIAT-A HRISTOS ŞI VIAŢA STĂPÂNEŞTE”

de Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei Andreicuţ

În Hristos toţi vor învia (1 Corinteni 15, 22). În cimitirul central din Cluj aşteaptă învierea din morţi marele nostru romancier Ion Agârbiceanu. Cu puţin înainte de a se muta la Domnul a scris o carte cu un profund caracter nostalgic: „Din pragul marii treceri”. Şi zice el, meditând, că viaţa nici măcar nu e scurtă, ci-i numai o părere, aşa trece de repede. Nici nu ştii ce-i viaţa asta! Atâta ştii, că te bucuri şi te desfătezi de minunile din jurul tău, de firea întreagă. Căci oricât le-ai cunoaşte, ele tot minuni rămân, minuni de frumuseţe[1]. Iar Lucian Blaga, în motto-ul pe care îl alege pentru volumul„În marea trecere”,se adresează lui Dumnezeu şi Îl roagă: Doamne, opreşte trecerea. Ştiu că unde nu e moarte, nu e nici iubire, – şi totuşi, Te rog: opreşte ceasornicul cu care ne măsori destrămarea[2]. Poetul creştin Traian Dorz compară viaţa cu un tren: Un lung tren ne pare viaţa, ne trezim în el mergând,/ Fără să ne dăm noi seama, unde ne-am urcat şi când./ Fericirile sunt halte, unde stăm câte-un minut;/Până când să ne dăm seama, sună, pleacă, a trecut .../ Iar durerile sunt staţii lungi, ce nu se mai sfârşesc,/ Şi în ciuda noastră, parcă, tot mai multe se ivesc./ Arzători de nerăbdare înainte tot privim,/Să ajungem mai degrabă la vreo ţintă ce-o dorim./ Ne trec zilele şi anii, clipe scumpe şi dureri,/ Noi trăim hrăniţi de visuri şi-nsetaţi după plăceri./ Mulţi copii voioşi se urcă, câţi în drum n-am întâlnit!.../ Iar câte-un bătrân coboară trist şi frânt şi istovit./ Vine-odată, însă, vremea să ne coborâm şi noi;/ Ce n-am da atunci o clipă să ne-ntoarcem înapoi?/ Dar, pe când, privind în urmă, plângem timpul ce-a trecut,/ Sună-n Gara Veşniciei; am trăit şi n-am ştiut!...[3]. O cântare din slujba înmormântării subliniază şi ea efemeritatea vieţii: Toţi mergem în acelaşi locaş şi peste puţin timp vom fi pulbere, căci viaţa noastră, fraţilor, este ca o jucărie; ceea ce n-am fost ne facem şi din ceea ce suntem ne stricăm; vis nestătător suntem, suflare care nu are putere, zbor de pasăre călătoare, corabie pe mare care nu lasă urmă[4]. Cine ne scoate din această stare de tristeţe iremediabilă? Ne scoate Sfântul Ioan Gură de Aur, pe care Biserica noastră îl aniversează în chip deosebit în acest an, şi care, în Cuvântul de Învăţătură de la Paşti, ... mai mult


Cronica
--- pagina: 2

Buna Vestire la Cluj-Napoca

de Pr. Gheorghe-Dragoş Braica

Viața omului este o înșiruire a faptelor, iar unele dinte ele, având o încărcătură mai bogată, devin evenimente. Venind de la Catedrala Mitropolitană, unde am participat la slujba hramului Mitropoliei și a Catedralei și totodată sărbătorirea a patru ani de la instalarea Înaltpreasfințitului Andrei ca Mitropolit al Clujului, eveniment la care au luat parte IPS Timotei al Arhiepiscopul Aradului, Preasfințitul Petroniu, Episcopul Sălajului, Preasfințitul Iustin, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, am rămas cu imaginea zugrăvită a unui mare OM, căruia i s-a acordat cea mai mare distincție pentru credincioșii mireni. La sfârșitul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a anunțat pe cei prezenți în Catedrală că i se acordă "Crucea Transilvană" maestrului Dumitru Fărcaş, celui care ne-a delectat şi mângâiat de-a lungul anilor cu frumoasele şi româneştile melodii izvorâte din fermecătorul său taragot. Credincioşii prezenţi aşteptau urcarea lui pe solee, care întârzia. Consilierul de protocol, arhidiaconul Claudiu Grama, a coborât printre credincioşi cu scopul de a face loc maestrulu... mai mult