--- Ediţia online --- SUMAR: Numărul Mai 2014, nr. 5 (289), an XXV (serie nouă)


Cuvântul Ierarhului
--- pagina: 1

Eroii neamului

de Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei Andreicuţ

La sărbătoarea „Înălţării Domnului”sunt cinstiţi Eroii Neamului. Această hotărâre a fost luată de Sfântul Sinod al Bisericii noastre în anul 1999. De fapt, se reactualizează un obicei mai vechi stipulat în Tratatul de la Versailles şi într-un Decret-lege din 1920 al Guvernului României. În perioada interbelică, de cinstirea eroilor era preocupată în mod deosebit Societatea „Mormintele Eroilor căzuţi în Război”, transformată ulterior în Societatea „Cultul Eroilor”, care, de la 1 august 1940, s-a numit „Aşezământul Naţional Regina Maria”. Pe timpul stăpânirii comuniste, printr-un decret din 1948, „Ziua Eroilor” s-a stabilit pe 9 mai. Motivul teologic al sărbătoririi eroilor la „Înălţarea Domnului” este lesne de înţeles: Domnul înălţându-se ridică cu sine întreaga făptură omenească. Domnul Hristos îi ridică cu Sine pe eroii care şi-au dat viaţa din dragoste pentru alţii. Una dintre cântările sărbătorii zice: Fost-a ridicată mai presus de îngeri firea noastră cea căzută de demult, şi pe scaunul cel dumnezeiesc, mai presus de cuget a fost aşezată. Veniţi să prăznuim şi să cântăm: Pe Domnul lăudaţi-L făpturile Lui şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii[1]. Motivul sentimental al sărbătoririi Eroilor, pe care poporul nostru l-a cultivat întotdeauna, este acela că prin ei s-a realizat visul a multor generaţii, plecate în veşnicie. Mulţi ani, idealul unităţii naţionale şi al libertăţii i-a ţinut pe înaintaşii noștri în aşteptare. Avem un vis neîmplinit, spunea Goga, Copil al suferinţii,/ De jalea lui ne-au răposat/ Şi moşii şi părinţii...[2] Iar când visul s-a realizat, bucuria a fost mare. Unul dintre făuritorii Marii Uniri, i se adresa pământului țării ca unei fiinţe însufleţite: Eu văd că eşti alta, eu văd că eşti fericită, eu simt bucuria şi noua ta viaţă! Te-aş mângâia ca pe un copil, de-ar fi să trăiesc veacuri. Câmpiile tale, apele tale, toate îmi vorbesc de negrăita ta fericire, patria mea! Nu eşti pământ mort, nu eşti vânt, nu eşti apă; eşti suflet ce tremuri de bucuria libertăţii[3]. Pe asemenea oameni, fie c-au murit pe front, fie că s-au întors răniţi sau epuizaţi, îi cinstim la Înălţarea Domnului. Ei au trecut în legenda neamului şi pe bună dreptate se subliniază faptul că poporul nu trece în legendă, nu înconjoară cu aureola sfințeniei, nic... mai mult


Comunicat de presă
--- pagina: 2

Acţiunea de căutare şi deshumare a lui Gheorghe Paşca şi Gavrilă Rus, ucişi de Securitatea comunistă la 5 februarie 1956

de Gheroghe Petrov

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), a organizat, în zilele de 28 şi 29 aprilie 2014, o acţiune de investigaţii arheologice în oraşul Năsăud, jud. Bistriţa-Năsăud. Acţiunea a prevăzut căutarea, identificarea şi deshumarea osemintelor ce aparţin lui Gheorghe Paşca şi Gavrilă Rus, victime ale Securităţii ucise prin împuşcare în urma unei confruntări armate desfăşurate în apropierea satului Bichigiu, jud. Bistriţa-Năsăud. Gheorghe Paşca s-a născut la 13 aprilie 1901 în localitatea Săliştea de Sus, jud. Maramureş. Părinţii săi au fost Gavrilă şi Maria, aceştia având împreună 12 copii. Gheorghe Paşca avea ca preocupări principale dogăritul, albinăritul şi mai ales vânătoarea, fiind un bun cunoscător al munţilor şi pădurilor din zona Maramureşului. Treptat, a ajuns la o stare materială relativ prosperă, devenind o persoană cunoscută în zonă, la aceasta contribuind hotărâtor prestigiul şi popularitatea sa, calităţile sale de vânător vestit, dar şi cununarea multor familii tinere din zonă. A fost căsătorit cu Anisia, cu care însă nu a avut copii. Potrivit uno... mai mult


Theologica
--- pagina: 2

În mormânt Viaţă

de Pr. Valer Bel

Taina Crucii, a morţii şi a şederii Domnului în mormânt este taina iubirii Sale smerite, până la capăt. Împărtăşind soarta comună a fiecărei fiinţe umane care se simte singură în faţa morţii, Domnul Iisus Hristos, ca om, a strigat pe cruce: ,,Dumnezeul meu, Dumnezeul meu de ce m-ai părăsit?” (Mt 27, 46). Strigătul acesta arată realitatea suferinţei şi a morţii lui Iisus, realitatea participării Lui totale la condiţia noastră de existenţă până la capătul său cel mai tragic: moartea. Strigătul lui Iisus arată că suferinţa Sa a fost reală nu aparentă; este strigătul omului care voieşte să trăiască veşnic, fiind creat după chipul lui Dumnezeu cel veşnic viu, dar în clipa morţii el constată că suportul ultim al vieţii nu se află în el însuşi, ci în Dumnezeu-Creatorul. Omul cere un răspuns sau un sens al morţii, însă niciun cuvânt nu se dă la această întrebare pentru că Dumnezeu cel viu nu se recunoaşte în moarte, moartea fiind urmarea păcatului lui Adam, a căderii lui libere din comuniunea de viaţa cu Dumnezeu-Izvorul vieţii. Tăcerea Tatălui la strigătul lui Iisus este şi semnul durerii Lui maxime, pe care niciun cuvânt nu o poate exprima, atunci când Fiul Lui devenit om moare pe cruce, asum... mai mult


Eseu
--- pagina: 3

Buna întrebuinţare spirituală a obişnuitului

de Paul Siladi

Tehnologia și impactul său asupra vieții, culturii și spiritualității a cunoscut cele mai diferite interpretări. De la critică violentă (cum este cea a lui Jacques Ellul), până la mesianismul tehnologic, plaja a fost acoperită. Există însă o ingenioasă povestire hasidică publicată de Martin Buber, care pune pe tapet dimensiunea spirituală a tehnologiei. Dimensiunea aceasta nu este una intrinsecă, ci ține exclusiv de hermeneutică: „- Poți învăța de la orice” a zis odată rabinul de Sadagora către hasizii săi. „- Totul ne poate învăța câte ceva, și nu doar ceea ce Dumnezeu a creat. Ceea ce omul a făcut poate de asemenea să ne învețe”. „- Ce putem învăța de la un tren?” a întrebat un hasid cu neîncredere. „- Că din pricina unei secunde se poate rata totul”. „- Și de la telegraf?” „- Că fiecare cuvânt este numărat și trebuie să dai socoteală pentru el”. „- Și telefonul?” „- Că ceea ce spui aici se aude dincolo.” Aceasta este scurta și neașteptata povestire hasidică ce valorizează în mod neobișnuit tehnologia, care, la fel ca orice element al lumii create, poate să fie un indicator către cele de dincolo, dacă ochii sunt dispuși să vadă, și mintea să decripteze. Nu exist... mai mult


Cronica
--- pagina: 3

Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Andrei, invitatul Congresului Naţional Nepsis, Spania 2014

de Diac. Dan Văscu

Cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Timotei, Episcopul românilor ortodocși din Spania și Portugalia, în perioada 2-4 mai 2014, s-a desfășurat Congresul Național a Frăției Nepsis. Invitatul special al ediției din acest an a fost Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului. Lucrările s-au desfăşurat în Bilbao, capitala regiunii basce din Spania. Congresul a fost organizat de Episcopia Spaniei și Portugaliei în parteneriat cu Parohia Ortodoxă Română Toți Sfinții din Bilbao, prin sprijinul preotului paroh, pr. Petru David. Congresul a fost deschis vineri, iar din programul zilei au făcut parte: primirea invitaților, vizitarea orașului Bilbao și o serie de activități de cunoaștere. Prima zi a manifestării s-a încheiat cu participarea celor aproximativ 300 de tineri la rugăciunea de seară. A doua zi, sâmbătă, programul a debutat cu rugăciunea de dimineață, după care, în aula de festivități a fostului Seminar Superior din Bilbao, ÎPS Părinte Andrei a susținut conferința intitulată: Oare mai putem iubi frumos? Ideile principale ale conferinței au fost dezbătute de tineri în cadrul mai multor ateliere. Potrivit Preasfinț... mai mult


Eseu
--- pagina: 4

Întrebarea originară: de la metafizică la teologie

de Nicolae Turcan

În Introducere în metafizică[1], Martin Heidegger formulează astfel ceea ce el numește drept întrebarea originară a metafizicii: „De ce este de fapt ființare și nu mai degrabă nimic?”. Mirarea filosofică se articulează în jurul faptului că ceva ființează, deși, trebuie semnalat, posibilitatea nimicului se află în lucru chiar în punerea întrebării. Firește că o asemenea întrebare este nici mai mult, nici mai puțin decât un scandal pentru credința creștină, al cărei răspuns – că totul este creație a unui Dumnezeu atotputernic și plin de dragoste – nu interesează gândirea lui Heidegger, pentru care o filosofie creștină reprezintă o imposibilitate și o contradicție. Celebrându-și propria autonomie în afara revelației creștine, filosofia heideggeriană ia pe cont propriu atât punerea întrebării, cât și formularea unor răspunsuri care, fără a se constitui în repere dogmatice definitive, derulează calea filosofiei, adică filosofarea. Oricât de spectaculoasă ar fi lumea metafizicii care se ivește filosofic din această întrebare fundamentală și oricât de formidabil drumul gândirii, orgoliul autonomiei rațiunii umane e încă extrem și nu cred că poate fi salvat nici măcar de conceptul heideggeri... mai mult


Arta Sacra
--- pagina: 4

Pogorârea Duhului Sfânt în iconografia răsăriteană. Elementele constitutive ale temei

de Marcel Muntean

Duminica Cincizecimii este sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine, deoarece în această zi după cuvântarea Apostolului Petru s-au convertit la creştinism aproximativ 3.000 de persoane, definind cea dintâi comunitate de creştini de la Ierusalim. Cultul Prăznuirea acestei sărbători este apostolică, ea fiind amintită şi în Constituţiile Apostolice. Pelerina apuseană Egeria ne descrie în secolul al IV-lea, felul cum se ţinea acest praznic. În acelaşi context Eusebiu al Cezareei, aminteşte că se celebra la începutul secolului al V-lea. Sărbătoarea Rusaliilor are două icoane distincte prima este cea a Pogorârii Duhului Sfânt şi cea a Sfintei Treimi. Iconografia Tema Pogorârii face parte din Ciclul Glorificării lui Iisus, chiar dacă El lipseşte din scenă, locul Său este preluat în anumite exemple de Fecioară; în unele reprezentări se observă tronul gol din mijlocul Apostolilor adunaţi şi în rare exemple Hristos este redat bust deasupra Discipolilor.[1] Unele dintre cele mai vechi imagini ale temei datează din veacul al VI-lea, fiind ilustrate în fildeșul Dijon și în Evanghelia lui Rabula[2]. Exemple specifice acestui subiect iconografic întâlnim şi în Capadocia în secolul al X-lea. În secolul al... mai mult


Aniversare
--- pagina: 5

TABOR, o tribună a dialogului inteligent al Bisericii cu lumea

de Pr. Bogdan Ivanov

Cu un proiect editorial generos şi salutată cu entuziasm atât în lumea teologiei, cât mai ales în spaţiul culturii româneşti, Revista TABOR reprezintă un manifest prin care Mitropolia Clujului anunţa mult aşteptata înnoire în Biserica Ortodoxă Română, atât la nivelul administraţiei, cât mai ales la cel al limbajului şi al deschiderii reale spre dialog şi spre lume. Proiectul acestei reviste, o veritabilă instituţie a Mitropoliei Clujului şi care iese din tiparele revistelor eparhiale, i-a aparţinut vrednicului de pomenire Mitropolitul Bartolomeu, care l-a anunţat încă din toamna anului 2006, la prima sinaxă mitropolitană, la Mănăstirea Râmeţ. Revista are ca linii directoare promovarea unui dialog între teologie, filosofie, ştiinţele exacte, umaniste şi politice şi se constituie într-o tribună a dialogului între oamenii Bisericii, dar şi intelectuali, nu în sensul unei disjuncţii, ci în sensul unei apropieri între ceea ce numim fii ai Bisericii. Primul număr al revistei a apărut în luna aprilie 2007 şi a deschis şirul unor consistente apariţii lunare, în paginile cărora s-au găsit articole şi studii ale unor importanţi teologi din spaţiul ortodox, dar şi din cel catolic sau protestant, eseuri, interviuri,... mai mult


Eseu
--- pagina: 5

Pălăria lui Gauss

de Pr. Dan Popovici

Curba lui Gauss este reprezentarea grafică a (probabilităţii) repartizării unor valori în funcţie de o medie standard. Ea poartă numele matematicianului german Karl Friedrich Gauss (1777-1855), care a descoperit-o şi, datorită formei, i se spune “clopotul lui Gauss” sau “pălăria lui Gauss”, aducând cu pălăriile-bicorn din timpul lui Napoleon. Interpretarea acestei curbe, tradusă într-un limbaj comun, este următoarea: dintr-o mulțime oarecare, fie ea de clerici, de studenți, de pictori sau chiar de academicieni, 10% fac cinste acelui domeniu, excelează, sunt deschizători de drumuri, 10% sunt neaveniți, fac de rușine breasla, sunt „catastrofe”, iar 80% ocupă cealaltă zonă a spectrului rămas. Curba lui Gauss e funcțională și în iad. Cuviosul Paisie Aghioritul declară: „Îmi spune gândul că numai zece la sută din morţii vinovaţi se află în stare demonică şi, acolo unde sunt, Îl hulesc pe Dumnezeu precum fac diavolii. Nu cer ajutor, dar nici nu vor să primească ajutor. Ce poate să mai facă Dumnezeu cu unii ca aceştia? Se aseamănă unui copil care se depărtează de tatăl său, îi risipeşte toată averea, iar pe deasupra îl mai şi înjură. Ei, atunci ce să-i mai facă tatăl său? Însă ceilalţi vinovaţi... mai mult


Actualitate
--- pagina: 6

Jurnalismul religios. Dezbatere la împlinirea a 15 ani de existenţă a Radioului Renaşterea

de Pr. Florin-Cătălin Ghiţ

În cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea a 15 ani de la înfiinţarea postului de Radio Renaşterea (în 1 mai 1999, la iniţiativa vrednicului de pomenire Mitropolit Bartolomeu Anania) al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, miercuri 30 aprilie 2014 s-a desfăşurat în Aula Magna a Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, o dezbatere despre „Jurnalismul religios în peisajul mediatic actual”. Au vorbit despre experienţa lor în domeniul presei religioase: Răzvan Bucuroiu, directorul TVR 3 și editorul revistelor Lumea credinței și Lumea monahilor, Ciprian Olinici, directorul Radio Trinitas al Patriarhiei Române, și Remus Rădulescu, realizator de emisiuni religioase la Radio România. Evenimentul, marca Radio Renașterea, a fost moderat de directorul instituției, Paul Siladi. S-a discutat argumentat despre cum este percepută presa religioasă în spațiul mediatic contemporan, modul în care ea a renăscut după perioada comunistă, precum și despre calitățile contemporane ale acesteia. Apoi au fost invitați la dialog cei prezenți, jurnaliști, profesori și tineri deopotrivă. De departe, una dintre cele mai dificile întrebări a fost: cum transpunem mesajul religios, astfel încât acesta să fie gustat și de... mai mult


Cronica
--- pagina: 6

Activităţi ale Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj

de Dacian But-Căpuşan

Prin grija Cercului de Film al Facultăţii de Teologie Ortodoxă s-a desfăşurat marţi, 1 aprilie 2014, proiecţia filmului: The Notebook. Miercuri, 2 aprilie 2014 Prof. dr. Hans Schwarz de la Institutul de Teologie Protestantă al Universităţii din Regensburg a susţinut în cadrul Facultăţii noastre două prelegeri: Diaconia ca semn al credinţei creştine şi Munca, vocaţia şi chemarea: semnificaţia lor în zilele noastre. Cercul de Psihologie pastorală al Facultăţii de Teologie Ortodoxă a organizat joi 3 aprilie 2014 vizionarea documentarului: Poţi să îţi vindeci viaţa. Facultatea de Teologie Ortodoxă a fost, împreună cu: Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, Asociaţia Tinerilor Creştini Ortodocşi şi Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi din România, filiala Cluj coorganizatoare a Pelerinajulului tinerilor pe jos de la Icold la Mânăstirea Nicula, ediţia a IV-a, sâmbătă 5 aprilie 2014. Luni 7 aprilie 2014, la Atelierul de icoane al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, instituţie organizatoare a evenimentului împreună cu Facultatea de Teologie Ortodoxă şi Uniunea Artiştilor Plastici Cluj-Napoca, a avut loc vernisajul expoziţiei retrospective intitulate: Izvoade şi icoane româneşti ce cuprinde a... mai mult


Interviu
--- pagina: 7

Model educativ creştin şi consiliere psihologică (II)

de Nicoleta Pălimaru

Interviu cu psihologul Gabriela Domniţa, realizat de Nicoleta Pălimaru. Nicoleta Pălimaru: – Cum poate un părinte controla/stăpâni un copil, dacă el însuși nu s-a definit, știind că orice copil reprezintă darul lui Dumnezeu și este, deci, o persoană înzestrată cu libertate? Gabriela Domniţa: – Cred că problema trebuie abordată puțin diferit: un copil nu poate fi controlat sau stăpânit, el poate fi mai degrabă înțeles, iubit, sprijinit, ghidat pe calea cea bună. Ceea ce poate face un părinte este să încerce să înțeleagă copilul ca persoană diferită de el, ca fiind o ființă nouă, în mod real înzestrată cu libertate. Pentru fii și fiice este foarte benefic ca părinții să aibă o atitudine care transmite mesajul: ”Te iubesc și te accept așa cum ești. Pot să îți înțeleg perspectiva asupra lucrurilor și îți pot respecta deciziile și modul propriu, diferit de al meu, de a face față anumitor situații, chiar dacă nu sunt total de acord sau nu îmi place.” Mulți părinți își propun ”agende de viață” pentru propriii copii: vreau să devină asta sau cealaltă, când, de fapt, ceea ce ar trebui să își propună părinții este să îi sprijine pe copii să se descopere pe ei înșiși și să devi... mai mult


Recenzie
--- pagina: 7

Luminița Cornea, Întru lumina munților. Fragmente de spiritualitate românească, Editura Nico, Târgu Mureș, 2013, 128 p.

de Iuliu-Marius Morariu

Istoria și spiritualitatea plaiurilor natale au reprezentat și reprezintă și astăzi pentru mulți cercetători și beletriști, izvoare de nesecat pentru scrierile lor. Este și cazul doamnei Luminița Cornea, un devotat slujitor al culturii române, atât ca dascăl, cât și ca publicist, care se poate lăuda cu o operă de-a dreptul prodigioasă, în care, un loc de cinste este conferit unor personalități covăsnene de prim rang precum mitropolitul Nicolae Colan[1], episcopul Justinian Teculescu[2], profesorilor și publiciștilor Octavian Tăslăuanu[3] și Horia Colan[4], scriitorului Romulus Cioflec[5] sau altora asemenea lor[6]. În aceeași notă se înscrie și ultimul volum al ei, în cadrul căruia, sub titlul generic și sugestiv Sub lumina munților. Fragmente de spiritualitate românească, sunt grupate o serie de studii de filologie, istorie și teologie, privitoare la personalitățile locale și nu numai. Aici, alături de prinosul adus culturii române prin omagierea luceafărului poeziei românești, Mihai Eminescu (pp. 19-24), a poetului basarabean Grigore Vieru (pp. 29-34), a scriitorului Mihai Sadoveanu (pp. 25-29) sau a poetului Ioan Alexandru (pp. 35-37), dânsa afierosește o parte importantă a operei unor personalități eclesiastice precum mi... mai mult


Evocare
--- pagina: 8

Alice Voinescu sau intelectualul îmbisericit

de Mircea Gelu Buta

Nimic nu o defineşte mai bine pe Alice Voinescu precum această frază a lui Alexandru Paleologu: „Mare intelectuală, mare conferenţiară, profesoară celebră, prietenă cu câţiva din marii intelectuali şi cărturari europeni, André Gide, Roger Martin du Gard, André Malraux, Paul Desjardins, Eugenio d’Ors, pe care îi întâlnea de obicei, în fiecare an, la decadele de la Pontigny şi cu care întreţinea permanent corespondenţă, făptură quasilegendară, personalitate de prim-plan a culturii, ea asumase vocaţia aceasta ca obligaţia creştinească de a nu-şi îngropa talantul”. Am citat din prefaţa amplului jurnal – peste o mie de pagini – ţinut de Alice Voinescu[1] vreme de 42 de ani (1929-1961), semnată de un intelectual de primă mărime, Alexandru Paleologu, care a avut prilejul s-o cunoască, prin legături de familie, încă de foarte tânăr. În caracterizarea sintetică reprodusă mai sus, Alexandru Paleologu pomeneşte şi latura creştină a personalităţii complexe care a fost Alice Voinescu şi pe care ne-am propus s-o schiţăm, nu înainte de a spune câteva lucruri despre biografia şi bibliografia sa. Biografie Alice Voinescu s-a născut în anul 1885 la Turnu Severin, într-o familie distinsă: ajunge să spunem... mai mult


Pelerinaje
--- pagina: 9

PELERINAJ în ȚARA SFÂNTĂ – ISRAEL Sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului pe Muntele TABOR (17-23 august 2014)

de Centrul de Pelerinaje Renaşterea

Ziua I Plecare din Cluj-Napoca cu autocarul la ora 23.00(16 august 2014) Decolare de pe aeroportul Henri Coandă din Bucureşti la ora 10.45 şi sosirea la Tel Aviv ora 13.20. Ne îndreptăm spre HAIFA, splendid oraş – port la Mediterană, aflat într-un mare golf la poalele Muntelui Carmel. Vom privi Templul cultului Bahai, cu grădinile pe terase-etajate, superioare grădinilor de la Versailles. Vom vizita Biserica Stela Maris (Steaua Mării), cu grota Sf. Prooroc Ilie Tezviteanul. Cazare şi cină în oraşul Tiberias la hotel de 4*. Ziua II Mic dejun. Deplasare la Cana Galileii – vizitarea bisericii ortodoxe, aflată pe locul casei lui Simon Cananitul unde a avut loc prima minune a Domnului: transformarea apei în vin. Nazaret, vizitarea Bisericii Catolice Buna Vestire, ridicată pe locul casei Sf. Ioachim şi Ana şi a Bisericii Ortodoxe Sf. Gavriil, ridicată pe locul izvorului Mariei, biserică pictată de fraţii Moroșanu în anul 1977. Deplasare la Capernaum, supranumit „Oraşul Domnului”, Tabgha unde Iisus a săvârşit minunea înmulţirii pâinilor şi a peştilor, Muntele Fericirilor – locul unde Mântuitorul a rostit Fericirile. Opţional şi în funcţie de timp şi de starea atmosferică, plimbare cu o copie a „bărcii lui Iisus”, pe ... mai mult


Pelerinaje
--- pagina: 9

PELERINAJ ÎN GRECIA ŞI 5 INSULE (1 - 13 iulie 2014)

de Centrul de Pelerinaje Renaşterea

ZIUA 1: 1 iulie Cluj- Napoca(ora 10.00) - Alba Iulia – Bucureşti – Giurgiu – Russe; ZIUA 2: 2 iulie Ouranopolis – Croazieră în jurul Sf. Munte Athos. Cazare Ouranopolis ZIUA 3: 3 iulie Mănăstirea Ormilia – Mănăstirea Anastasia Romana (moaştele Sf. Anastasia Vindecătoarea şi a Sf. Ier. Teonas) – Mănăstirea Souroti (Moaştele Sf. Arsenie Capadocianul şi Mormântul Cuviosului Paisie Aghioritul) – Thesalonik (Biserica Mitropolitană cu moaştele Sf. Dimitrie - Izvorâtorul de mir, Biserica Sf. Sofia (moaştele Sf. Vasile Milostivul), Biserica Sf. Teodora (moaştele Sf. Teodora şi a Sf. David Tesaloniceanul) – Paralia Katerini; ZIUA 4: 4 iulie Mănăstirea Sfântul Efrem Sirul (mâna dreaptă a Sfântului Efrem Sirul) – Mănăstirea Sf. Dionisie Olimpianul – Biserica Sf. Cuv. Paraschevi de pe valea Tembi – Complexul Monastic de la Meteora. Cazare Kalambaka. ZIUA 5: 5 iulie Igoumenitza – Insula Corfu: Catedrala Sf. Spiridon (moaştele Sf. Spiridon) şi Biserica Mitropolitană (moaştele Sf. Împărătese Teodora). Cazare Insula Corfu ZIUA 6: 6 iulie Timp liber în Insula Corfu; Cazare Ziua 7: 7 iulie Insula Lefkada: mănăstirea Faneromeni (Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni). Timp liber ... mai mult


Agenda PS Vasile Someşanul
--- pagina: 10

Aprilie 2014

de PS Vasile Someşanul

2 aprilie: Oficiază o rugăciune şi meditaţie duhovnicească în paraclisul "Sfântul Nectarie" de la Centrul de Îngrijiri Paliative din Cluj-Napoca. Oficiază slujba Deniei în Paraclisul Mănăstirii "Sfânta Elisabeta" din CLuj-Napoca. 3 aprilie: oficiază Sfântul Maslu în Paraclisul Spitalului de Recuperare din Cluj-Napoca. 4 aprilie: oficiază Sfântul Maslu în biserica parohiei Cociu , protopopiatul Beclean. 5 aprilie: după rugăciunea de binecuvântare oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, însoţeşte până la Mănăstirea Nicula grupul de tineri din ASCOR Cluj, porniţi în pelerinaj de Florii. Pe traseu oficiază rugăciuni în biserica "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" din Gherla şi în biserica Mănăstirii Nicula (vecernia şi litia). Participă la agapa comună oferită de mănăstire. 6 aprilie: slujeşte Sfânta Liturghie în Biserica mare a Mănăstirii "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" din Cormaia, protopopiatul Năsăud. Oficiază Sfântul Maslu în biserica din Chiochiş, protopopiatul Beclean. 7 aprilie: asistă la slujba Pavecerniţei Mari în Catedrala Mitropolitană şi rosteşte o meditaţie duhovnicească. 8 apr... mai mult


Cronica
--- pagina: 10

Memorialul Bartolomeu Valeriu Anania (a IV-a ediţie)

de Ioan Razeş

Vatra cultural-spirituală a Vâlcii s-a dovedit şi în acest an, 2014, păstrătoarea fidelă a memoriei marelui scriitor, teolog şi ierarh ortodox Bartolomeu Valeriu Anania, recent plecat dintre noi în Cer. Desfăşurat în zilele de 16-18 martie a.c., Memorialul Bartolomeu Valeriu Anania, aflat la a IV-a ediţie, a avut în genere aceeaşi structură de program şi aceleaşi locaţii, modalitate de a intra în tradiţie şi a o susţine. Aceasta, cu atât mai de dorit cu cât viaţa şi opera celui omagiat sunt adevărate comori de învăţăminte, prilejuind de fiecare dată evocări emoţionante şi empatice. Astfel s-a reuşit şi în această ediţie. Mai întâi, în comuna natală Glăvile, duminică, 16 martie, un sobor de şase preoţi, între care gazdele din parohia „Sfinţii Voievozi”, pr. Constantin Buşagă, protopopul de Drăgăşani, delegat din partea Arhiepiscopiei Râmnicului, pr. Nicolae State-Burluşi (Râmnicu-Vâlcea) şi, ca oaspeţi, arhim. Andrei Coroian şi pr. Dumitru-Marcel Andreica, foşti colaboratori apropiaţi ai Înaltului Bartolomeu, au oficiat, cu o trăire aparte, Sfânta Liturghie şi o slujbă de pomenire pentru familia Anania (care-şi doarme somnul de veci lângă biserică). După aceasta, sub genericul Bartolomeu V... mai mult


Agenda IPS Andrei Andreicuţ
--- pagina: 11-12

Aprilie 2014

de Arhid. Claudiu Ioan Grama

1 aprilie: La sediul primăriei din Apahida, se întâlneşte cu domnul Grigore Fati, primarul localităţii şi cu preoţii parohi de pe raza comunei. Face o vizită în protopopiatul Cluj I. Vizitează parohiile Câmpeneşti (paroh: Pr. Dorin Pargea), Palatca (paroh: Pr. Călin Aurel Drevea), Sava şi filia Băgaciu (paroh: Pr. Niţă Cira). Este însoţit de domnul Sorin Câlea, consilierul economic al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. În cadrul serilor culturale de la Muzeul Mitropoliei Clujului, asistă la concertul „Armonii de primăvară”, susţinut de grupul de flaute „Il Gardellino”. 2 aprilie: Prezidează comisia întrunită în vederea evaluării candidaţilor la examenul de capacitate preoţească din Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului. În Catedrala Mitropolitană, slujeşte la Denia Canonului Mare a Sfântului Andrei Criteanul. Rosteşte un cuvânt de învăţătură. 3 aprilie: Realizează o emisiune despre Săptămâna Patimilor pentru TVR Bucureşti. La sediul primăriei din Moldoveneşti, se întâlneşte cu domnul Ioan Mărginean, primarul comunei. Face o vizită în parohia Moldoveneşti şi filia Bădeni (paroh: Pr. Liviu Bodea). La Casa de Cultură din Dej, participă la seara duho... mai mult


Spiritualitate
--- pagina: 12

Psalmii

de Protos. Simeon Pintea

Psalmii reprezintă, alături de imnografie, o componentă însemnată în cultului ortodox. Toate slujbele au în alcătuirea lor Psalmi sau stihuri alese din Psalmi. Fără îndoială, Psalmii sunt o moștenire din cultul Vechiului Testament. Ei reprezentau și atunci conținutul rugăciunii și al laudei pe care poporul lui Israel le aducea lui Dumnezeu. De la început au fost adoptați în rugăciunea creștină fără mare dificultate, mai ales pentru caracterul lor inspirat dar și pentru faptul că Biserica a regăsit în ei profețiile care s-au împlinit în Iisus Hristos. Însă Psalmii nu sunt folosiți numai în cultul public ci, încă din vechime, fac parte și din conținutul rugăciunilor particulare ale creștinilor, mai ales ale monahilor. Psalmii sunt atât o laudă, slăvire și cinstire adusă lui Dumnezeu, cât și o rugăciune care aducea multă mângâiere omului căzut în mreaja ispitelor și a păcatelor. Poate așa se explică și faptul că în Transilvania, mereu ocupată de străini, Psaltirea era cea mai des tradusă și tipărită carte de cult cu care, cu siguranță, își alinau suferințele țăranii români subjugați. În primul rând, trebuie lămurite câteva aspecte tehnice. Psaltirea conține cei 150 de Psalmi inspirați, care... mai mult


Filocalia - supliment
--- pagina: 13

Expoziţie de icoane la Biserica Studenţilor

de Gabriela Bulgaru

Demisolul Bisericii Studenţilor din Campusul Universitar Haşdeu adăposteşte în aceste săptămâni o expoziţie de icoane ce descriu spiritul Postului Mare şi al Praznicului Învierii, dar şi al altor teme. Autorii sunt artişti iconari din comunitatea Bisericii Studenţilor şi membri din ASCOR, mulţi dintre ei având o viaţă liturgică activă. Unii sunt consacraţi picturii icoanelor, alţii o practică doar din suflet, alături de profesia lor principală, alta, de zi cu zi. Icoanele descoperă privitorilor puţin din sufletul şi trăirea artiştilor: fie o mână sigură, experimentată, profesionistă, pentru care pictura nu mai trebuie învăţată, ci recreată ca într-un act de creativitate şi progres artistic continuu; fie o mână debutantă, inocentă, parcă nesigură, dar de-săvârşită ca act de descoperire şi inventare; fie o tuşă smerită, retrasă, dar plină de dragoste, ca o icoană mai mult a sufletului decât a chipului; fie linia elegantă, fină, diafană, cu contururi ce se topesc ca într-o oglindă, încercând să cuprindă frumuseţea cea preafrumoasă şi de necuprins a chipurilor dumnezeieşti. Fără pretenţia vreunei ierarhii, redăm aici doar câteva nume dintre cele care semnează icoanele: Adela Puiac, doamna preoteas... mai mult


Filocalia - supliment
--- pagina: 14

Dumnezeu e „dragostea pe care o căutam”

de Ana-Maria Neag

Interviu cu Sonia Păuna, una dintre membrele statornice ale comunităţii Bisericii Studenţilor din Campusul Universitar Hasdeu, realizat de Ana Maria Neag. Despre primii paşi în credinţă, despre descoperirea Sfintelor Taine şi despre căutările tinerilor în zilele noastre. Ana-Maria Neag: - Cum L-ai cunoscut pe Dumnezeu? Poţi identifica un moment în care ai înţeles că El este – Eu sunt Cel ce sunt (Ieşire 3: 14)? Sonia Păuna: - Totul a început în liceu, prin clasa a XII-a. Atunci m-am confruntat cu o suferinţă sufletească foarte chinuitoare, ce nu avea nicio explicaţie. Eram ca toţi adolescenţii care caută un sens al vieţii. Nu eram o persoană retrasă, ci chiar sociabilă, aveam mulţi prieteni. Nu îmi lipsea nimic din punct de vedere material, la şcoală aveam note bune, părinţii erau mulţumiţi. Îmi simţeam însă sufletul foarte gol. Ştiu că la un moment dat m-a întrebat cineva cum mai e viaţa mea. I-am răspuns că sunt în întuneric, dar nu mă gândeam exact la ce ziceam. Suferinţa aceasta se amplifica pe zi ce trece. Am venit la facultate la Cluj, iar aici am întâlnit un băiat, căruia i-am destăinuit starea mea. El era o fire mai filozofică, m-a întrebat mai întâi ce cărţi îmi plac şi i-am spus că ... mai mult