--- Ediţia online --- SUMAR: Numărul Aprilie 2016, nr. 4 (312), an XXVII (serie nouă)


Cuvântul Ierarhului
--- pagina: 1-2

Universitățile pustiei

de Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei Andreicuţ

Se sărbătoreşte în această primăvară, pe 4 aprilie, împlinirea a 150 de ani de la înfiinţarea, în 1866, a Academiei Române. Numită la început „Societatea Literară Română”, apoi „Societatea Academică Română”, ca, în sfârşit, să fie cunoscută cu numele consacrat de „Academia Română”, cel mai important for românesc de cultură şi ştiinţă. Eu nu mă voi opri la importanţa mare pe care o are Academiaîn viaţa spirituală a neamului - cu siguranţă fac lucrul acesta cei îndrituiți - , ci mă voi opri la o realitate de natură duhovnicească care, pe plan spiritual, este în tandem cu spiritul universitar şi am putea-o denumi„Universităţile Pustiei”. După ce creştinismul a devenit religia agreată a Imperiului Roman, până atunci fiind sute de ani prigonită, mase de oameni s-au botezat, neavând întotdeauna pregătirea necesară. Baremul exigent din punct de vedere spiritual al trăirii religioase a scăzut. Şi, în această situaţie, eroii duhului, martirii în alb, trebuie căutaţi în mediul monahal. Desigur afirmaţia nu este exclusivistă dar, în marile lavre monahale pot fi întâlnite spirite excepţionale. În jurul lor s-au format caractere, pustiile devenind adevărate „universităţi”. Aşa au fost Pustia Schetică din Egipt, Pustiul Iordanului,până în ziua de astăziMuntele Athos. Lista nu este exhaustivă, ci exemplificativă. La început învăţătura era transmisă oral, dar ulterior a fost cuprinsă şi în scris. Ba, sunt cazuri când în unele lavre s-au construit şcoli admirabile, în adevăratul sens al cuvântului. Şi nu numai în Orient, unde mănăstirea Studion şi altele erau celebre, ci şi în Apus, marile universităţi au fost organizate în mănăstiri. Referindu-se la rolul didactic şi iniţiatic al monahismului, Mitropolitul Bartolomeu scria: „Ca şi creştinismul primar, călugăria clasică avea un caracter iniţiatic. Tainele ei se descopereau prin viu grai, de la dascăl la ucenic, treaptă cu treaptă, puţin câte puţin, cu înaintări şi reveniri încete, ocolind accidentele. Părinţii Pustiei, foşti învăţăcei la rândul lor, dovedeau o măiestrie fără de seamăn în a-şi apropia sufletul omului şi a-l călăuzi spre inima lui Iisus, cu o iscusinţă pe care nici pe departe nu o posedă savanţii de astăzi ai psihologiei abisale. Iniţierea se făcea de la om la om – mai precis de la persoană la persoană... mai mult


Cronica
--- pagina: 2-3

Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului, rod al istoriei şi promisiune a viitorului

de Pr. Bogdan Ivanov

Există în viaţa fiecărei comunităţi umane sau instituţii momente fondatoare, în jurul cărora se regăsesc împlinite atât aşteptările trecutului cât mai ales sunt exprimate speranţele pentru viitor. Astfel de momente nu sunt deloc lipsite de tensiuni, dar valoarea şi adevărul lor se limpezesc în timp, arătând că nu resentimentele trecutului biruiesc, ci nădejdile într-un viitor mai bine şi firesc aşezat. Un astfel de moment fondator este pentru Biserica noastră, pentru Transilvania şi, nu în ultimul rând, pentru clujeni înfiinţarea în urmă cu un deceniu a Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. Ctitoria reînviatei Mitropolii Evenimentul de acum 10 ani, trăit intens de comunitatea clujeană, precum şi de către toţi cei prezenţi la slujba de întronizare a vrednicului de pomenire Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu, a fost perceput ca o normalizare a structurilor administrative ale Bisericii, precum şi ca o recunoaştere a Clujului în calitatea lui de metropolă ortodoxă. Nu este deloc lipsit de interes faptul că această dată a istoriei recente se înrudeşte spiritual cu o alta, din cumpăna veacului al XV-lea, când la Feleac, pe dealul ce înconjura oraşul comoară se înfiripa prima mitropolie cu... mai mult


Tableta lunii
--- pagina: 3

Biblioteca din Alexandria

de Alexandru Nemoianu

În veacul al III-lea î.Hr. în Alexandria din Egipt a fost întemeiată o bibliotecă care avea să devină vestită. Biblioteca din Alexandria adunase toate scrierile importante ale vremii şi ea însemna în fapt centrul viu al civilizaţiei omeneşti din acea parte a lumii. Aşa ar trebui înţeleasă semnificaţia tuturor "bibliotecilor": centre vii ale civilizaţiei şi simboluri ale căutării omeneşti întru Adevăr. Sub dinastia Ptolemeilor şi până în veacul al VII-lea d.Hr. acea bibliotecă avea să devină cea mai vestită din lumea mediteraneană. Ea a înflorit până în anul 642 d.Hr. când califul Omar a hotărât incendierea şi distrugerea ei. Motivaţia lui a fost că acea bibliotecă cuprindea informaţii contrare Coranului. Probabil ca acea incendiere a fost cea mai mare crimă împotriva culturii din lume. Dar acea incendiere are şi o valoare de avertisment. Fără vigilenţă şi fără voinţa de a supravieţui asemenea crime contra culturii pot fi repetate. Lumea în care trăim strabate o vreme crâncenă. Aceasta lume este bântuită de spaime, îndoieli şi haos. Este o lume stăpânită de una dintre cele mai teribile ispite, ispita "binelui universal". O ispită fără temei, fără criterii, bazată exclusiv pe închipu... mai mult


Aniversare
--- pagina: 3

10 ani de la înfiinţarea Mitropoliei Clujului şi 5 ani de la instalarea ca Mitropolit a I.P.S. Andrei

de Victor Opaschi

[*]Sunt onorat să mă aflu astăzi aici, la această întreită sărbătoare: hramul al doilea al Catedralei (Ortodoxe din Cluj-Napoca), zece ani de la întronizarea regretatului Mitropolit Bartolomeu Anania și cinci ani de la venirea în acest Scaun mitropolitan a Înaltpreasfințitului Părinte Andrei. Ar fi, fără îndoială, dificil de relatat pe larg întregul parcurs al Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului și bogata lucrare a celor doi ierarhi care au călăuzit-o după 2005. Ferindu-mă de „duhul grăirii în deșert”, cum o cere rugăciunea prin excelență a Postului Mare, aş vrea să evoc în doar câteva cuvinte modul în care doi ierarhi cu personalități atât de diferite au știut să urmeze o viziune comună pentru renașterea spirituală și culturală a românilor ortodocşi din Transilvania. Am avut privilegiul de a-i cunoaște pe cei doi mitropoliți ai Clujului; (în anii '70 pe Părintele Bartolomeu şi în primăvara anului 1990 pe Preasfinţitul Părinte Episcop Andrei) și le-am urmărit îndeaproape, cu atenție, de multe ori cu admirație, lucrarea ca ierarhi. După ani lungi de interdicții, de închisoare, de urmărire, de peregrinări și temporară retragere, după revoluționarul an 1989, când arhimandritul... mai mult


Comunicat de presă
--- pagina: 4

Suma colectată în urma concertului caritabil Requiem din Catedrală

de Pr. Bogdan Ivanov

Cluj-Napoca, 31 Martie 2016 Comunicat de presă Suma colectată în urma concertului caritabil Requiem din Catedrală În urma campaniei umanitare organizată de Radio Renaşterea în beneficiul tinerei profesoare Crina Cârcu, din Bistriţa, a fost adunată suma de 19.305 lei. Banii a fost donaţi în urma concertului vocal simfonic „Requiem” de Marţian Negrea, susţinut de Opera Română din Cluj, în Catedrala mitropolitană, miercuri, 23 martie 2016. Suma va fi trimisă direct Crinei Cârcu, pentru a-i reda speranţa la însănătoşire şi la o viaţă normală alături de familia ei. Acest eveniment arată că respectul pentru tradiţia Bisericii Ortodoxe este datoria de conştiinţă a fiecărui slujitor şi credincios, dar şi că solidaritatea umană, inima curată şi rugăciunea cântată dau expresie milostivirii lui Dumnezeu, care nu judecă, ci iubeşte şi vindecă în mod desăvârşit. În numele tuturor celor care au răspuns acestei chemări creştineşti la solidaritate şi faptă bună, dar şi în numele familiei Cârcu, Arhiepiscopia Clujului mulţumeşte conducerii Operei Române din Cluj, muzicienilor care au animat acest eveniment, dar şi credincioşilor prezenţi pentru generozitatea şi jertfelnicia lor. Biroul... mai mult


Eveniment
--- pagina: 4

Sfântul Gheorghe Karslidis la Cluj

de Marcel Muntean

Celebrarea la Buna Vestire a celor 10 ani de la înscăunarea în Cluj a Mitropolitului Bartolomeu și a 5 ani de întronizarea Înaltpreasfințitului Andrei, Mitropolitul nostru, a prilejuit o sărbătoare mare în sufletele și biserica noastră. Împreună cu ierarhii din țara noastră care au participat cu această ocazie la hramul Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului, din sobor a făcut parte și Înaltpreasfințitul Părinte Pavlos al Dramei care a adus pentru câteva zile (25-27 martie 2016) moaștele Sfântului Nou Mărturisitor Gheorghe din Drama, Grecia. Sfântul Gheorghe Karslidis, cinstit ca Nou Mărturisitor din Drama, a trăit între anii 1901-1959. El s-a născut în localitatea Argyroupolis din Pontul Asiei Mici, în anul 1901, așa cum s-a menționat, din părinții Sava Karslidis și Sophia. A primit la Sfântul Botez numele de Atanasie. Copilăria și-a petrecut-o în Georgia, Armenia, dar și în Rusia, înainte de a veni în Sipsa, din nordul Greciei, respectiv în apropiere de orașul Drama. A rămas încă de copil orfan de părinți, fiind crescut de bunica sa, dimpreună cu fratele și sora sa Ana. Aceasta din urmă va muri la o vârstă fragedă, fiindu-i un adevărat far călăuzitor în viața sa. Se menționează că viitorul Sf... mai mult


Breviter
--- pagina: 4

Fântâna lacrimilor

de Aurel Sasu

Câteva glose despre două texte de mare frumuseţe din volumul de teatru inedit al lui Valeriu Anania, apărut recent la Editura Şcoala Ardeleană (2015), care abordează problema fundamentală a poziţionării noastre ontologice: „Unde-i omul”? Răspunde Drumur, în piesa cu acelaşi titlu: „Este unde nu e / Şi nu e unde este”. Tradus: omul este o realitate a lutului, dar un vis al cerului. Ceva „ce nu se adună doar cu el în sine”! Un subiect, în aparenţă, simplu. Tânăra Elmira, ca chip de humă a fiinţei, moare, biologic vorbind, în urma unei simple operaţii, dar salvată „pe-un fior de rugăciune” şi, duhovniceşte, din moment ce poezia este „fiica legitimă a credinţei”, înviată nu în gloria clipei, ci în aceea a veşniciei. E luată din moarte, spus altfel, şi pusă în cântec (sub numele de Fulga), mutată în eternitate prin actul creaţiei, în decorul de mister al „durerii facerii dintâi”. Într-o răzmeriţă a libertăţii, dramaturgul îşi revelează asemănarea cu Dumnezeu: se face pe sine stăpân al haosului, apoi al luminii, năruie stihiile, ucide lacrima gândului de moarte şi se face începător de oameni şi de vremi. Drumul în lume al omului este o pribegie a inimii. Dar Fulga este o ipoteză metafizic... mai mult


Personalităţi duhovniceşti contemporane
--- pagina: 5

Sfântul Ioan de Kronstadt și spiritualitatea liturgică

de Ierom. Dr. Benedict Vesa

Într-una din omiliile sale, Sfântul Ioan de Kronstadt le spunea credincioșilor săi: „Dacă ați ști voi de ce comoară mare, de ce dar vă lipsiți ținându-vă departe de Sfântul Potir! De ce ajutor de viață-făcător în neputințele voastre, în nevoile voastre sufletești! Iată de ce nu este viață adevărată între creștinii ortodocși, viață după Duhul lui Hristos. Iată de ce împotriva voastră s-a înarmat toată firea, toate stihiile, aerul, apa, focul, moartea, pedepsind în tot chipul pe cei ce s-au lepădat de Izvorul vieții!... Zici: Eu sunt păcătos, nevrednic! Căiește-te, aici e curăția, aici e Fiul lui Dumnezeu care a venit în lume să mântuiască pe cei păcătoși, iar nu pe cei drepți! Zici: Sunt ocupat, n-am timp! Șase zile lucrează și fă în ele toate lucrurile tale, însă, măcar o zi pe săptămână, a șaptea, dă-o Domnului tău!... Curățiți-vă și cunoașteți adevărul!”[1] Acesta era modul simplu, spontan, dar și entuziast, în care marele păstor de suflete, părintele Ioan din Kronstadt, exprima dimensiunea liturgică a experierii tainei Bisericii în Ortodoxie. Alături de Sfântul Siluan Athonitul, Sfântul Ioan de Kronstadt este una din figurile emblematice ale spiritualității contemporane.... mai mult


Comunicat de presă
--- pagina: 5

Precizări ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române privind anul electoral 2016

de Biroul de presă al Patriarhiei Române

În perspectiva alegerilor locale şi legislative din anul 2016, din dorinţa de a face cât mai clară atitudinea Bisericii Ortodoxe Române faţă de viaţa politică şi campaniile electorale, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române face următoarele precizări: 1. În calitate de cetăţean şi de părinte duhovnicesc al tuturor enoriaşilor săi, indiferent de orientarea lor politică, preotul are libertatea, binecuvântarea şi îndatorirea de a participa la viaţa cetăţii, sprijinind activităţile menite să promoveze binele comun. În vederea respectării opţiunilor politice ale credincioşilor săi, preotul are obligaţia de a păstra neutralitatea în timpul campaniilor electorale, atât în declaraţiile publice, cât şi în activitatea practică faţă de problemele cu caracter politic. Opţiunea politică a preotului va fi exprimată doar prin votul personal secret. 2. În conformitate cu Sfintele Canoane,arhiereului, preotului, diaconului, monahului şi monahieidin Biserica Ortodoxă Română le este interzis să facă politică partinică, să fie membri ai unui partid politic, să candideze la alegerile parlamentare sau locale, să participe la campanii electorale şi să ocupe funcţii de demnitar/ înalt funcţionar public la nivel c... mai mult


Cronica
--- pagina: 6

Vizita părintelui arhimandrit Dumitru Cobzaru în Arhiepiscopia Ortodoxă de Lublin și Chelm - Polonia

de Laurian Rus

Dincolo de definiţii dogmatice, dincolo de graniţele ce despart încă popoarele şi mai presus de barierele lingvistice existente, Biserica Ortodoxă este o mare familie. E totuşi adevărat că neprietenosul secol XX a făcut ca fraţii acestei minunate familii să trăiască separaţi şi într-o izolare cvasi-totală unii faţă de alţii. Dar, de cum veacurile s-au mai schimbat, legăturile între creştinii ortodocşi din toată Europa au putut fi reluate, astfel că astăzi e foarte obişnuit să vezi participând împreună la sfintele slujbe, preoţi şi ierarhi din Grecia, Ucraina, Europa în general și din Orientul Apropiat sau din alte ţări părţi ale lumii. Există totuşi o ţară europeană al cărei suflet ortodox nu ne este multora prea bine cunoscut. Receptată ca una dintre cele mai puternice ţări catolice, care a dat la sfârşitul secolului trecut un strălucit pontif, în persoana papei Ioan Paul al II-lea, Polonia este patria ce numără astăzi aproape un milion de ortodocşi. Cu ani în urmă, Biserica Ortodoxă Poloneză era compusă din 3,8 milioane de credincioşi, dar istoria grea a acestei ţări a făcut ca numărul lor să scadă. Era perioada în care Polonia a fost atacată aproape simultan de armatele naziste din Vest, ia... mai mult


Theologica
--- pagina: 6

Sfinţii nebuni întru Hristos. Tipologia unei vieţi kenotice

de Dr. Cătălin Pălimaru

Biserica, aşezământ al harului şi arenă a desăvârşirii, e spaţiul sfinţirii omului, al unirii cu Hristos, paleta ei hagiografică uimind însă prin diversitate. Pleiada de sfinţi – jucând pentru poporul credincios rolul de etalon – adevereşte varietatea harismelor în Biserică, în conformitate cu particularităţile naturii umane. Există totuşi o categorie de sfinţi care contrariază prin ineditul ei, neinspirând în masse vreun imbold de imitare tocmai pentru că tipologia ei sfidează simţul comun şi aspectul raţional al omului. Sunt nebunii întru Hristos, oameni caracterizaţi de un nonconformism social absolut. Genul lor de asceză poartă incontestabil amprenta Duhului Sfânt, chiar dacă pentru păturile largi treceau drept oameni lipsiţi de minte. Manifestările nu au nimic patologic. Doar mimând nebunia (fapt cunoscut doar de vreun duhovnic), ei sfidează intenţionat rânduielile acestei lumi şi aspiră la o altă înţelepciune, de neînţeles pentru cei lipsiţi de credinţă, potrivit Sfântului Apostol Pavel: „Pentru că fapta lui Dumnezeu, socotită de către oameni nebunie, este mai înţeleaptă decât nebunia lor” (1 Co 1, 19). Acelaşi apostol subliniază radicalismul vieţii în Hristos, în sine ireconciliabil... mai mult


Recenzie
--- pagina: 7

Ene Braniște, Istoria arhitecturii bisericești la români, ediție îngrijită de IPS Laurențiu Streza și Ciprian-Ioan Streza, Editura Andreiana, Sibiu, 2015, 267 p.



de Mircea-Gheorghe Abrudan

După căderea comunismului în decembrie 1989 și descătușarea Bisericii din chingile regimului opresiv ateu, una din dimensiunile prezenței vizibile a Bisericii Ortodoxe Române în societatea românească a fost fără-ndoială cea edilitară prin activitatea intensă de construire a unor lăcașuri de cult noi care să răspundă nevoilor obștești ale credincioșilor, privați în timpul vechiului regim, mai ales în mediul urban, de spațiile liturgice necesare în care se celebrează viața eclesială. Ritmul intensiv și numărul record al bisericilor construite în intervalul a douăzeci și cinci de ani este după toate probabilitățile fără precedent în istoria României. Și totuși, statisticile ne descoperă că doar între 5-8% din populația țării frecventează bisericile în fiecare duminică, mulțimile care se strâng de regulă la slujba Învierii și la marile sărbători arătând, în mod limpede, că raportat la numărul de credincioși, numărul locașurilor de cult este încă insuficient. Însă dincolo de această constatare de natură cantitativă, ceea ce cred că ar trebui cu adevărat să-i preocupe pe toți cei ce zidesc, renovează, rectitoresc sau repictează biserici este aspectul lor calitativ, exterior și interior, conform s... mai mult


Eseu
--- pagina: 7

Pentru o curiozitate ziditoare

de Bogdan Gabor

Omul este curios din fire. Curiozitatea este o caracteristică a minții lui și este cea care îl determină să cerceteze și să descopere tot mai mult. Este dorința lui de a cunoaște sau de a afla ceva nou. Din vârstă fragedă el ridică întrebări pentru tot ceea ce se află în jurul lui. Chiar dacă află răspunsuri, el nu încetează să se întrebe. Astăzi, omul este mai curios ca oricând, iar în unele cazuri curiozitatea îl macină și îl împinge spre diferite moduri de abordare a realității. Ne-am pus vreodată problema dacă întrebările sau curiozitățile noastre au vreo relevanță pentru noi? Merită sau nu să cunoaștem anumite lucruri? În ce direcție trebuie să se manifeste curiozitatea noastră? Indicat este să ne punem aceste întrebări, deoarece ele pot fi un mod potrivit de a ne cunoaște mai bine, un mod de a ne evalua. Astăzi, este extrem de ușor să ne informăm. Avem la dispoziția noastră probabil cel mai complex mod de informare în masă, adică Internetul. Televiziunea, mijloacele de informare în masă, internetul și rețelele de socializare alimentează constant curiozitatea omului cu noi știri din toate domeniile. Suntem curioși să aflăm tot ce se petrece în jurul nostru fie că ne este folositor ... mai mult


Recenzie
--- pagina: 7

Pr. prof. univ. dr. VASILE GORDON, Vademecum omiletic. 100 de schițe pentru predici la toate duminicile și sărbătorile anului, cu un adaos de 12 pareneze, Renașterea, Cluj-Napoca, 2015, 337 p.

de Ionuţ Chira

Vorbind despre responsabilitatea uriașă a preoților, Sfântul Ioan Gură de Aur subliniază că pentru aceștia predica, alături de exemplul personal, este singurul mijloc de vindecare. „Aceasta este instrumentul, aceasta este hrana, aceasta este cel mai bun aer; aceasta ține loc de medicament, aceasta ține loc de cauterizare, ține loc de bisturiu”[1]. Însușindu-și acest cuvânt, pr. prof. dr. Vasile Gordon l-a pus în practică pe tot parcursul activității sale pastorale și didactice, atât de la amvon cât și prin intermediul scrierilor pe care le-a semnat, fie ele manuale sau cărți de predici. Dintre cărțile de predici, cea mai nouă este Vademecum omiletic. 100 de schițe pentru predici, apărută la editura Renașterea la începutul acestui an. Trebuie spus încă de la început că acest volum de predici este unul atipic, în sensul că nu redă integral predica, ci prezintă ideile centrale ale cuvântări și câteva surse bibliografice unde tema abordată este aprofundată. Partea de tratare este încadrată între introducere și încheiere, pe care părintele profesor le redă integral. Înainte de a deschide paginile acestui volum, ne atrage atenția titlul mai puțin obișnuit. Alegerea lui ne este explicată de către autor ... mai mult


Cronica
--- pagina: 8

Vizită arhierească la Centrul „Sfântul Onufrie” din Florești

de Protos. Dr. Visarion Paşca

În cursul zilei de Vineri, 19 Februarie 2016, la Așezământul pentru copii “Sfântul Onufrie”, aflat în proximitatea Mănăstirii “Acoperământul Maicii Domnului” Tăuți-Florești, am avut marea bucurie, de a primi vizita Înaltpreasfințitului Părinte Nicolae, Arhiepiscopul Ortodox Român al celor două Americi. În acestă vizită, Înaltpreasfinția Sa a fost însoțit de P.Cuv. Protos. Dr. Benedict Vesa, secretar eparhial al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. În cadrul întâlnirii i-au fost prezentate Înaltului oaspete, atât ansamblul și șantierul așezământului, realizările făcute până acum, cât și proiectele de viitor. Înaltpreasfinția Sa, a fost impresionat de lucrările efectuate şi de stadiul actual al lucrărilor, felicitându-i și încurajându-i pe membrii Ascociației Filantropice “Sf. Onufrie”, să-și ducă proiectele până la capăt. Vizita Înaltpreasfinției Sale, se datorează legăturii strânse, pe care Asociația Filantropică “Sf. Onufrie” o are cu Fundația “Saint Paraskeva Orthodox Charity” din Chicago, coordonată de d-na Mariana Cuceu. Inițiativa acestui proiect social-filantropic i-a aparținut vrednicului de pomenire Mitropolitul Bartolomeu Anania, care, încă de la î... mai mult


Eseu
--- pagina: 8

Calea moților, drumul lui Horea

de Pr. Gheorghe-Dragoş Braica

Orice izvor cu apă curată este o alinare, o stâmpărare pentru omul călător. În miezul zilei de vară, ostenit și flămând, se oprește, își trage sufletul, bea o gură de apă, își desface traista cu merinde să mănânce și din nou își alină setea. Așa își încheie mult așteptata sa masă și doritul său popas. O astfel de fântână este o adevărată binefacere pentru omul călător. Dar, când izvorul cu apa lui limpede-curată mai are o altă semnificație, istorică, valoarea lui crește. Și când eroul, de care este legată fântâna, face parte din galeria luptătorilor de frunte ai poporului, emblemă a combatanților pentru drepturile sociale, se amplifică greutatea ei și primește numele personajului respectiv. Pe lângă cele două atribute-însușiri, izvorul cu pricina a mai dobândit și o semnificație sentimentală. Horea, când cobora de la Arada lui dragă ca să meargă la Viena, la împărat, sau în ținutul Sălajului pentru a-și onora angajamentele făcute și a construi case și biserici, venea pe la Apa Caldă, Beliș, cobora la Călățele pe valea Coca, și își continua drumul spre Călata. Aproape de biserică, din jos de drum, lângă vale există un izvor ce-și păstrează curățenia apei și astăz... mai mult


Recenzie
--- pagina: 9

O strălucită punere la punct

de Mircea Gelu Buta

În anul 1989, atunci când s-a prăbuşit regimul comunist, Lucian Boia avea 45 de ani – atât cât trăise Vasile Pârvan – şi era lector la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Numele său nu trecuse dincolo de zidurile acestei instituţii, unde slujea din anul 1967, când fusese numit preparator, iar bibliografia îi era departe de a străluci prin vreun titlu. Şi aşa avea să rămână încă aproape un deceniu, până în anul 1997, când a publicat un volum mai degrabă eseistic decât istoriografic, intitulat „Istorie şi mit în conştiinţa românească”, apărut la Editura Humanitas. Cartea a atras imediat atenţia, mai mult presei de scandal şi „publicului larg” decât specialiştilor, întrucât era întemeiată pe suspiciuni consternante şi pe o punere sub semnul întrebării a celor mai importante evenimente şi momente ale trecutului nostru naţional, pe care nu ezita să-l echivaleze cu tot atâtea mistificări. Reacţiile, pro şi contra, nu au întârziat să apară, îndeosebi la nivel publicistic. De atunci – aproape două decenii –, Lucian Boia şi-a reeditat cartea pomenită şi a imprimat peste o duzină de alte volume. Ceea ce frapează în paginile acestora este romanţarea facilă, neglijentă adesea, ... mai mult


Cronica
--- pagina: 10

”Fii conștient, nu dependent !”

de Profesoară la Colegiul Naţional Pedagogic „Gh. Lazăr”, Cluj-Napoca Ioniţa Timiş

Colegiul Național Pedagogic ”Gh. Lazăr” Cluj-Napoca a organizat în Grădina Botanică, luni, 14 martie 2016, un proiect de prevenție antidrog în cadrul Olimpiadei animatorilor școlari. Coordonatorii proiectului au fost doamnele profesoare, Ionița Timiș și Daniela Bălănescu. Beneficiarii proiectului au fost 30 de elevi din clasa a IX-a B de la Colegiul Pedagogic. Colaboratori în proiect au fost și doamnele profesoare, Simona Pletea, Cristina Ion și fotograful Andrei Pletea. În realizarea proiectului s-au implicat trei animatori devotați: Bianca Petrișor, Cristina Mureșan și Daria Nicolae, eleve în clasa a X-a A. Alături de acestea, s-au mai implicat încă 20 de eleve voluntare din clasele a X-a A şi B. Proiectul a urmărit dezvoltarea unor atitudini pozitive în rândul elevilor beneficiari, pentru un stil de viaţă sănătos, prin implicarea în activități ludice, de cooperare, în vederea prevenirii consumului de droguri în rândul tinerilor. Proiectul ”Fii conștient, nu dependent!” presupune o activitate de petrecere a timpului liber, destinată elevilor din ciclul liceal. Animatorii și voluntarii proiectului au valorificat în context formal și nonformal experiențele de bună preactică în domeniul activităților de m... mai mult


Cronica
--- pagina: 10

Activităţi ale Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj - martie 2016

de Dacian But-Căpuşan

Cercul studenţesc pentru filantropie practică (responsabilă stud. Alexandra-Felicia Coroian) a organizat, în cadrul Facultăţii, în perioada 25 februarie - 2 martie 2016 o colectă destinată unei familii din Sânmartinu Sârbesc (jud. Timiș), la aceasta contribuind foarte mulţi dintre studenţi cu: alimente neperisabile, jucării, îmbrăcăminte, încălțăminte, materiale pentru curățenie și igienă personală. * Colegiul Studențesc de Performanță Academică al UBB a organizat joi, 3 martie 2016 o seară de film documentar: Călătorie inițiatică spre rădăcinile creștinismului, moderator ierom. Maxim Morariu, masterand al Facultății de Teologie Ortodoxă. Invitați dr. Paul Siladi, directorul Radio Renașterea și masterand Emil Floare. * Marți, 8 martie 2016, în cadrul Şcolii doctorale de Teologie Ortodoxă „Isidor Todoran” a avut loc susţinerea publică a tezei de doctorat: Missio Israelis O lectură misionară a Vechiului Testament cu referire specială la cărțile Pentateuhului a d-lui Lăuran Cosmin Vasile, alcătuită sub îndrumarea Pr. prof. univ. dr. Valer Bel, specializarea Misiologie și ecumenism. * Joi, 10 martie 2016, Cercul studenţesc de Psihoterapie pastorală al Facultăţii de Teologie Ortodoxă (r... mai mult


Agenda IPS Andrei Andreicuţ
--- pagina: 11

Martie 2016

de Arhid. Claudiu Ioan Grama

1 martie: Face o vizită pe șantierul de pictare în tehnica mozaic a cupolei Catedralei Mitropolitane. Este însoțit de domnul Sorin Câlea, consilierul economic al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. 2 martie: La Facultatea de Teologie se întâlnește cu cadrele didactice. 3-5 martie: Se deplasează în Austria pentru a participa la ședința anuală a Academiei Europene de Științe și Arte de la Salzburg. Rostește un cuvânt duhovnicesc. În cale, vizitează și biserica ortodoxă din Miskolc, Ungaria. Este însoțit de PC Pr. Dan-Ionuț Lupuțan, protopopul de Huedin. 6 martie: Săvârșește Sfânta Liturghie și rostește cuvântul de învățătură în Catedrala Mitropolitană. În Catedrala Mitropolitană, slujește Vecernia, Paraclisul Maicii Domnului și rostește o cateheză. 7 martie: În sala de ședințe a Centrului Eparhial, prezidează comisia de evaluare a candidaților participanți la examenul de ocupare a posturilor de preot paroh la parohiile Brăișoru și Someșul Cald, protopopiatul Huedin. 8 martie: În sala de ședințe a Centrului Eparhial, prezidează ședința de lucru a Permanenței Consiliului Eparhial cu participarea PC Pr. Protopopi. Rostește un cuvânt duhovnicesc. În Aula „Nicolae Ivan... mai mult


Theologica
--- pagina: 12

În mormânt Viaţă

de Pr. Valer Bel

Taina Crucii, a morţii şi a şederii Domnului în mormânt este taina iubirii Sale smerite, până la capăt. Împărtăşind soarta comună a fiecărei fiinţe umane care se simte singură în faţa morţii, Domnul Iisus Hristos, ca om, a strigat pe cruce: "Dumnezeul meu, Dumnezeul meu de ce M-ai părăsit?" (Mt. 27, 46). Strigătul acesta arată realitatea suferinţei şi a morţii lui Iisus, realitatea participării Lui totale la condiţia noastră de existenţă până la capătul său cel mai tragic: moartea. Strigătul lui Iisus arată că suferinţa Sa a fost reală nu aparentă; este strigătul omului care voieşte să trăiască veşnic, fiind creat după chipul lui Dumnezeu Cel veşnic viu, dar în clipa morţii el constată că suportul ultim al vieţii nu se află în el însuşi, ci în Dumnezeu-Creatorul. Omul cere un răspuns sau un sens al morţii, însă niciun cuvânt nu se dă la această întrebare, pentru că Dumnezeu Cel viu nu Se recunoaşte în moarte, moartea fiind urmarea păcatului lui Adam, a căderii lui libere din comuniunea de viaţă cu Dumnezeu-Izvorul vieţii. Tăcerea Tatălui la strigătul lui Iisus este şi semnul durerii Lui maxime, pe care niciun cuvânt nu o poate exprima, atunci când Fiul Lui, devenit om, moare pe cruce,... mai mult


Eseu
--- pagina: 12

Cartea ca exercițiu de generozitate

de Pr. Bogdan Ivanov

Cartea este de departe produsul cultural care a făcut posibilă civilizația noastră modernă, exportată în toată lumea ca o cultură a scrisului și a cititului. De altfel, scrisul și cititul sunt instrumente culturale prin care Dumnezeu și omul comunică și care au dat naștere Bibliei, cartea celui mai dramatic dialog al iubirii dintre Creator și creatura Sa. Din acest punct de vedere, cartea este cel mai nobil mijloc care facilitează nu doar comunicarea, dar și asigură încă de pe acum nemurirea ideilor și a oamenilor. Pentru că în mod inevitabil cărțile supraviețuiesc oamenilor și astfel ele apar ca testamente vii ale unor suflete care au gândit și scris pentru cititorii lor. Acest fapt subliniază și o anumită sacralitate a cărții, și aceasta dacă ne gândim că de cele mai multe ori ținem în mână și citim cărți ale unor oameni care nu mai sunt printre noi. Există însă și o dramă a cărții, atunci când ea nu își găsește cititorii care să o înțeleagă și să o pună în valoare, sau care pur și simplu o ignoră. Cu toate acestea, ea își urmează în tăcere drumul propriei nemuriri, îngropată în uitarea oamenilor care nu mai au timp de lectură sau care sunt prizonierii lucrurilor facile ale modei... mai mult


Filocalia - supliment
--- pagina: 13

Tineri și familii din peste 151 de orașe au mărșăluit împotriva practicării avortului

de Iulia Anamaria Mureşan

Și anul acesta, în preajma praznicului Bunei Vestiri, organizațiile creștine din țară au organizat Marșul pentru viață, cu scopul de a trage un semnal de alarmă în privința numărului mare de avorturi efectuate zilnic în România și de a readuce în mintea privitorilor importanța vieții și realitatea că aceasta există încă din momentul concepției. Evenimentul a avut loc în 151 de orașe din România și Republica Moldova, fie în după-amiaza zilei de 25 martie, fie pe 26 martie. La Cluj, Marșul pentru viață a avut loc sâmbătă, 26 martie, începând cu ora 11.30. Acesta a fost organizat de clinica Pro Vita, în colaborare cu numeroase asociații creștine din Cluj, printre care și ASCOR. În discursul de dinaintea marșului, ÎPS Mitropolit Andrei Andreicuț a subliniat calitatea „de viață făcătoare” a Sfintei Treimi și prețuirea pe care Biserica creștină o acordă vieții. De asemenea, Mitropolitul Pavel, întâistătătorul Mitropoliei de Drama și exarh al Macedoniei, aflat în vizită la Cluj cu ocazia hramului Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului, a încercat să înlăture frica femeilor de a avea mulți copii, spunând că în Grecia, oamenii cei mai importanți sunt cei care provin din familii cu mul... mai mult


Filocalia - supliment
--- pagina: 13

Atingerea de numele lui Dumnezeu

de Anca Bivolariu

Cândva am auzit un medic spunând că cele cinci principale simțuri omenești se pot reduce la unul singur – atingerea. Mi s-a părut surprinzător, dar adevărat și m-am mirat ca eu nu mă gândisem vreodată până atunci că și auzul, văzul, mirosul, gustul sunt de fapt tot niște atingeri. Pentru ca noi să auzim, e nevoie ca sunetul să atingă timpanul și să-l facă să vibreze. Ca să vedem, lumina atinge fotoreceptorii din retină și transmite apoi semnale către creier. Pentru a simți mirosul e nevoie ca aerul pe care îl inspirăm să atingă receptorii olfactivi, iar simțul gustului se naște din atingerea stimulilor de limbă și de papilele noastre gustative. Așadar, atingerea este de mare importanță în viața noastră. Pentru creștini, atingerea are valoare semnificativă și în plan duhovnicesc. De exemplu, în Taina Spovedaniei, prin mâinile preotului, ne dezleagă de păcate Însuși Dumnezeu. Iar Dumnezeul creștinilor este singurul Care S-a atins de creatura Sa, omul. Prima dată a făcut-o în Rai – când a creat toate cu cuvântul, iar pe om l-a făcut cu mâinile Sale. Iar mai apoi, Hristos Dumnezeu S-a atins de noi prin întruparea și viața Sa pământeasca între oameni. Dumnezeu S-a atins și Se atinge de noi, iar... mai mult


Filocalia - supliment
--- pagina: 14

Israel, Țara făgăduinței

de Iulia Anamaria Mureşan

Ce ar putea spune despre aceste meleaguri un om care, cu câteva zile înainte de ziua în care ar fi trebuit să pornească spre ele a aflat că nu era pe lista celor care aveau să le moștenească și a căror inimă avea să fie stăpânită de ele pentru o săptămână? Mă perindam în fața porților cetății, precum oarecând evreii, tulburată, speriată de putința de a mă lipsi de pășirea pe acest tărâm. Așteptarea mea, spre deosebire de cea a bieților evrei, nu a durat 40 de ani. Amânarea ar fi durat cel mult un an. Dar cine știe dacă nu cumva în acel timp aș fi trecut cu regret în rândul celor nevrednici de a vedea pământul făgăduinței, pășindu-mi trupul dincolo, precum o bună parte din poporul ales, care a trecut la cele veșnice fără să apuce să vadă locurile promise? Așteptarea însă nu a durat nici măcar un an. În neputința mea, nu aș fi răbdat. Așadar, s-a găsit loc și pentru mine pe unul din scaunele din avion, pe unul din scaunele din autocar, într-o cameră de hotel, pe fâșiile de pământ sfânt pe care au călcat tălpile încălțărilor mele, în aerul în care trupul plin de uimire mi se purta îngândurat și treaz, amețit de oboseală și voios, ud leoarcă de ploaia palestiniană, uscat de dogoarea Ga... mai mult